934

  • A+
  • A−

pregătită

Este pregătită Belarusul să cadă în brațele Occidentului ?, întreabă ziarul rus Izvestia în titlu.

"Minsk intenționează să intensifice cooperarea cu Washington, spre deosebire de Moscova", a declarat cotidianul, comentând vizita de ieri în capitala bielorusă a lui John Bolton, consilier de securitate națională de la Casa Albă, cunoscut pentru măsurile sale dure de politică externă.

Având în vedere escaladarea periodică a relațiilor dintre Minsk și Moscova, liderul belarus Alexandru Lukașenko a devenit din ce în ce mai activ în căutarea de noi perspective de politică externă. Recent, Minsk a fost vizitat de un secretar de stat adjunct al SUA, generali și diplomați americani. Washington a menționat chiar o relație de încălzire. Înseamnă asta că Minsk a luat un curs spre Occident și va repeta mai devreme sau mai târziu soarta Ucrainei, cred experții publicației.

„Lukașenko s-a grăbit să restabilească relațiile cu Statele Unite”, a raportat ziarul electronic Dni, amintind comentatorii: „Tatăl îi întoarce treptat spatele Rusiei. Vizita lui Bolton este un semnal pentru conducerea din Belarus că Statele Unite sunt gata să întoarcă o nouă pagină în relațiile bilaterale, iar Lukașenko va păstra „cartea americană” în rezervă - în cazul în care apar noi dificultăți cu Rusia, prezice politologul Andrei Kortunov. Aceasta este o rușine geopolitică pentru Moscova, sunt convinși analiștii de la canalul de telegramă Bulgram of Thrones. În timpul guvernării lui Lukașenko, Belarusul a devenit un câmp de luptă între democrații americani și republicani, între europeni și chinezi. „Doar Rusia nu este prezentă în Belarus, deși Rusia plătește pentru tot ceea ce este acolo” - și dacă nu poate strânge frâiele lui Lukașenko, „un vasal mărunt care aduce pagube”, Moscova cu siguranță nu va fi respectată pe scena mondială, spun experții. citat în „Zile”.

Statele Unite și Belarus închid pagina trecutului, a declarat ziarul Kommersant într-un titlu cu ocazia dorinței lui Lukashenko către Bolton „să întoarcă această pagină proastă și să deschidă un nou capitol”.

Cei doi au discutat despre sancțiunile în curs împotriva Belarusului și despre amenințările la adresa suveranității și integrității sale teritoriale. Occidentul a impus sancțiuni asupra Minskului în 2006, în urma alegerilor prezidențiale care au stârnit acuzații din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene de încălcări ale drepturilor omului și subminarea instituțiilor democratice. În 2007-2008, UE și SUA au impus noi sancțiuni împotriva companiilor din țară, dar în 2015 - după noile alegeri prezidențiale din Belarus și eliberarea deținuților politici, majoritatea sancțiunilor au fost înghețate, amintește cotidianul rus.

Întâlnirea cu Bolton nu a fost urmată de decizii concrete, dar în sine experții au văzut dovezi că conflictul dintre Washington și Moscova rămâne în trecut - nu în ultimul rând din cauza „amenințării rusești” menționată de oaspetele american, se arată în articol. Vizita lui Bolton, un „eveniment fără precedent”, ar putea îmbunătăți legăturile diplomatice bilaterale și relațiile comerciale și economice, a declarat observatorul bielorus Yuri Șevțov. Kommersant reamintește că Belarusul are în vedere în prezent achizițiile de petrol din SUA pentru rafinăriile sale.

Potrivit analistului rus Andrei Suzdaltsev, Lukașenko va folosi vizita lui Bolton pentru a pune presiune pe Rusia în sensul că, dacă nu ne hrănește, vom înființa o bază NATO nu departe de Smolensk. Rusia dorește o integrare economică mai strânsă din Belarus, dar Occidentul și Belarusul însuși o văd ca pe un atac asupra suveranității sale. Cu toate acestea, Occidentul are în vedere și un scenariu în care, după 2024, când mandatul prezidențial al lui Vladimir Putin Vladimir Putin - un politician rus. Născut la 7 octombrie 1952 în Leningrad, acum Sankt Petersburg. În cele din urmă, el va conduce o entitate de stat nou formată care să unească Belarus și Rusia, a spus Suzdaltsev. Potrivit experților ziarului, Minsk vrea să demonstreze în acest context că are ca aliat Washingtonul.

Posibila apropiere a Belarusului de Statele Unite nu va însemna în mod automat îndepărtarea de Moscova - Minsk va continua să echilibreze. Kremlinul este, de asemenea, convins de acest lucru, relatează Kommersant, citându-l pe purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitry Peskov, spunând că viitorul acord petrolier dintre Belarus și Statele Unite este „o chestiune de oportunitate economică și fiecare țară își ia propria decizie”.

Lukașenko însuși a făcut ieri un gest către Moscova, refuzând să viziteze Varșovia la 80 de ani de la începutul celui de-al doilea război mondial. O sursă din ediția poloneză a Rzeczpospolita a explicat motivul - Vladimir Putin Vladimir Putin - politician rus. Născut la 7 octombrie 1952 în Leningrad, acum Sankt Petersburg. Nu este invitat în Polonia, adaugă „Kommersant”.

Moscova este convinsă că virajul în Occident, cu care îi place să-l amenință pe Lukașenko, nu pare foarte realist: liderul bielorus nu este pregătit pentru reforme politice și schimbări de guvern. Același lucru se aplică amenințărilor de a retrage Belarusul din toate structurile eurasiatice - economia țării este prea strâns legată de Moscova, notează Izvestia.

"În acest context, vizita lui Bolton poate da Minskului un atu în discuțiile cu Moscova, dar totuși Belarusul nu ar trebui să-și facă iluzii", a spus politologul Andrei Kortunov. Potrivit acestuia, nu este de așteptat nici o reluare serioasă a relațiilor belarus-americane. Kortunov este convins că Statele Unite nu pot slăbi poziția Rusiei pe piața gazelor naturale, deoarece gazul de șist american este mai scump și necesită construirea tuturor infrastructurilor necesare înainte de aprovizionare. De asemenea, Belarusul nu are acces la mare și va fi obligat să importe acest combustibil prin Polonia sau Lituania. Cu alte cuvinte, în mod evident, bielorușii nu vor putea cumpăra combustibil din Statele Unite la aceleași prețuri ca și din Rusia. Cu toate acestea, acest lucru nu împiedică Minsk să spere la împrumuturi și investiții, precum și la cooperarea cu Washingtonul în sferele militare și diplomatice, conchide Izvestia.