Ankara și, în special, președintele Erdogan, păstrează legături cu extremiștii și islamiștii? Ofensiva din nordul Siriei ridică din nou întrebarea: care este relația dintre Turcia și „Statul Islamic”?

știrile

Înainte de operațiunea turcă Sursa păcii, aproximativ 11.000 de luptători ai Statului Islamic (IS) erau staționați în lagăre și închisori din nordul Siriei. Dintre aceștia - peste 1.000 de persoane din Franța, Germania, Belgia și alte țări ale UE, scrie Deutsche Welle.

Au trecut prin Turcia nestingheriți să ajungă în zonele controlate de ISIS și să se alăture organizației teroriste. Luptătorii ISIS se aflau sub protecția Forțelor Democratice Siriene.

Între timp, mulți teroriști ai IDF au fugit sau au fost eliberați, alții ar putea urma. Ankara este responsabilă de acest lucru, scrie revista americană „Foreign Policy”, citând doi înalți oficiali americani anonimi.

Aceștia acuză armata turcă de bombardarea deliberată a lagărelor și a închisorilor, permițând astfel teroriștilor să scape de ISIS. Ei susțin, de asemenea, că mercenarii islamiști angajați de Turcia în războiul din nordul Siriei au eliberat luptătorii IS în zonele ocupate de Turcia.

Turcia respinge aceste acuzații. Dar ofensiva din nordul Siriei, lansată de Ankara pe 9 octombrie, ridică din nou întrebarea: care este atitudinea Turciei față de organizația teroristă a Statului Islamic? Pentru că mulți dintre luptătorii sirieni angajați de Ankara sunt membri ai grupurilor extremiste.

Care sunt relațiile dintre Turcia și „Statul Islamic”?

La jumătatea lunii august 2016, Ministerul de Interne german a scris într-un raport confidențial că Turcia a menținut legături active cu islamiștii din Siria: „Ca urmare a politicii interne și externe islamizate treptat de la Ankara din 2011, Turcia a devenit o platformă centrală pentru activitățile Grupuri islamiste din regiunea Orientului Mijlociu ".

Partidul de la Justiție și Dezvoltare și președintele Recep Tayyip Erdogan au o „afinitate ideologică” pentru aceste grupuri, se arată în raport. Turcia îl respinge categoric, dar Serviciul Federal de Informații consideră că menține legături cu organizația palestiniană Hamas, Frăția Musulmană Egipteană și cu grupurile cu opoziția armată islamistă din Siria.

Încă din 2014, un studiu al Universității Columbia a descris existența a numeroase legături și interacțiuni între autoritățile oficiale turcești și miliția teroristă a Statului Islamic. Printre altele, autorul David L. Phillips citează declarații ale politicienilor și oficialilor turci de frunte. El a citat martori care au vorbit despre furnizarea de arme turcești către ISIS în Siria, tratamentul luptătorilor ISIS în spitalele turcești și un comerț rapid cu petrol sirian.

Cine a tranzacționat cu cine?

Potrivit expertului în terorism Ahmet Yayla, în 2015 grupul terorist Stat Islamic controlează 60% din producția de petrol sirian. O mare parte din acest ulei a fost vândut Turciei, a spus Yayla. Comercianții turci au cumpărat petrol la aproximativ 40 de dolari pe baril. Dovezi ale acestui comerț cu petrol sunt furnizate și de imagini și documente ruse prin satelit, a spus Yayla.

La sfârșitul anului 2015, ministrul rus al Apărării, Sergei Shoigu, a declarat că Erdogan și familia sa au fost implicați în comerțul ilegal cu petrol cu ​​organizația teroristă a Statului Islamic. Erdogan a negat acuzațiile.

Potrivit lui Yayla, e-mailurile de la ginerele lui Erdogan, Berat Albayrak, publicate de grupul de hackeri turci RedHack demonstrează că a avut o relație de afaceri strânsă cu Powertrans, care tranzacționa petrol cu ​​Statul Islamic.

Se spune că organizația teroristă a câștigat mai mult de 3 milioane de dolari pe zi prin acordurile sale cu Turcia. Dovezi ale comerțului cu petrol între Turcia și IS sunt furnizate și de un studiu realizat de firma de consultanță Rystad Energy, comandat de guvernul norvegian.

Printre mercenari predomină islamiștii și jihadiștii

În partea turcă, mercenarii sirio-arabi din peste 30 de miliții și grupuri luptă în ofensiva din nordul Siriei. Frontul de Eliberare Națională format din Ankara cuprinde mai mult de 50.000 de mercenari, iar jurnalistul de investigație turc Fehim Tashtekin este dominat de grupări islamiste și jihadiste. Printre aceștia se află mulți luptători care au luptat pentru organizații teroriste precum Al Qaeda și Statul Islamic.

Grupurile pentru drepturile omului i-au acuzat de infracțiuni grave despre care se spune că au fost comise la ordinele Turciei, inclusiv în Afrin. După ocupația turcă din primăvara anului 2018, aproximativ 200.000 de persoane au fost strămutate din regiunea Kurin, locuită de secole de kurzi. O astfel de soartă amenință acum peste 800.000 de kurzi, creștini și yazidi care trăiesc în regiunea nordului Siriei, unde Ankara dorește să creeze așa-numita „zonă de securitate”.