Pe fondul uneia dintre cele mai grave crize economice și de sănătate, Eurogrupul își alege noul președinte. Trei candidați vor lupta pentru voturile miniștrilor de finanțe din zona euro pe 9 iulie.

banker

Până în prezent, Spania, Luxemburg și Irlanda și-au desemnat candidaturile. Unul dintre candidați îl va urma pe portughezul Mario Senteno, al cărui mandat de 2,5 ani expiră pe 13 iulie. Se așteaptă ca Senteno să găsească un dane pentru postul de conducere la banca centrală a Portugaliei.

Nadia Calvinho (Spania), Pascal Donohoe (Irlanda) și Pierre Gramena (Luxemburg) vor lupta pentru cel puțin 10 din voturile celor 19 miniștri din Eurogrup.

Ministrul spaniol al economiei

Nadia Calvinho

este perceput ca un candidat de frunte. Numirea ei a fost bine luată în considerare de un număr mare de colegi, datorită experienței sale de 12 ani în Comisia Europeană. Nu trebuie să uităm că Calvinho a fost și candidat la funcția de șef al Fondului Monetar Internațional vara trecută, dar a renunțat la cursă, lăsând loc candidatului unic al Uniunii Europene - bulgara Kristalina Georgieva.

Calvinho pare a fi o opțiune fără probleme pentru socialiști, care, fără îndoială, se vor chinui să păstreze postul în tabăra lor. Cu toate acestea, lipsa echilibrului geografic poate fi un obstacol în alegerea ei, deoarece țările din sudul UE au asigurat multe poziții cheie în instituțiile financiare europene. De exemplu, comisarul italian pentru economie este Paolo Gentiloni, președintele Consiliului de supraveghere al BCE este un alt italian, Andrea Enria, iar șeful Autorității bancare europene este spaniolul Jose Manuel Campa.

Desigur, afilierea la partid va fi, de asemenea, esențială.

Pierre Gramen

este considerat un „om al liberalilor”.

Ministrul luxemburghez este unul dintre cei mai vechi membri ai Eurogrupului, iar cei șapte ani de experiență ar fi un avantaj atunci când va veni timpul să caute sprijin din partea miniștrilor de centru-dreapta.

Până în prezent, cel mai puțin se știe despre candidatul Irlandei -

Pascal Donohoe,

dar noțiunile preconcepute sunt că, dacă nu există un consens clar în Eurogrup, noul președinte va fi Pierre Gramenia.

Un alt punct cheie în alegerea președintelui va fi

dezacorduri între Nord și Sud

privind fondurile UE de salvare. Sunt în curs negocieri acerbe cu privire la programul de salvare de 750 miliarde EUR propus de Comisia Europeană. Planul a dat naștere la multe opinii diferite, atât în ​​cadrul Eurogrupului, cât și în UE în ansamblu, deoarece țările nordice îl descriu ca fiind prea generos. Unele state membre UE doresc ca fondurile să fie legate de angajamente specifice pentru care fiecare țară va lucra, iar țări precum Austria susțin că stimulentele nu ar trebui să fie date deloc gratuit, ci doar sub formă de împrumuturi.

Noul șef va avea alte provocări

in fata mea. De exemplu, modul în care UE va deservi datoriile acumulate cu care intenționează să finanțeze programe anti-criză.

În plus, noul lider al Eurogrupului se va confrunta cu provocări externe, cum ar fi scăderea comerțului internațional, noi acorduri cu Regatul Unit, care a părăsit deja UE și retragerea SUA din negocieri pentru introducerea unui sistem global de impozitare digitală.

Până în 2023, următorul președinte al Eurogrupului va trebui să facă față unor dificultăți precum finalizarea Uniunii bancare și revizuirea normelor fiscale ale UE. În viitorul apropiat, Bulgaria și Croația sunt, de asemenea, așteptate să își înainteze cererile de aderare la Uniunea Bancară și mecanismul valutar ERM II, mai bine cunoscut sub numele de „sala de așteptare a zonei euro”.