Principalul act normativ, care prevede ce examinări medicale angajatorul este obligat să asigure angajaților și cu ce periodicitate este Ordonanța nr. 3 din 28.02.1987 privind examinările medicale preliminare și periodice obligatorii ale lucrătorilor. Ordonanța specifică cerințele atât pentru examinările medicale preliminare, cât și pentru cele periodice. În acest articol vom analiza mai detaliat responsabilitățile asociate organizării și desfășurării analizelor periodice.

obligația

Voi reveni la titlul articolului - scrie „examinări medicale preventive”. Termenul „profilactic” este utilizat pe scară largă și este adesea folosit ca motiv pentru a fi puțin mai superficial. Motto-ul este „acestea sunt examinări preventive, nu diagnostice”. În practică, nicăieri în cadrul legal nu se vorbește despre „examinări preventive”, ci despre cele periodice.

În art. 287 din Codul muncii prevede că „toți angajații sunt supuși examinărilor medicale obligatorii anterioare și periodice”, întrucât „examinările medicale periodice sunt pe cheltuiala angajatorului”.

Examinările medicale periodice obligatorii ale lucrătorilor sunt efectuate pentru a diagnostica primele forme ale bolii și pentru a releva factorii de risc pentru apariția unor boli răspândite și semnificative social. Cerințele pentru efectuarea examinărilor medicale periodice sunt specificate în Ordonanța nr. 3 din 28.02.1987.

Chiar dacă un singur angajat are, indiferent de activitățile pe care le desfășoară, angajatorul este obligat să organizeze un control medical periodic.

Examinări medicale periodice obligatorii pentru fiecare activitate

Pentru absolut fiecare angajat, angajatorul este obligat să ofere următoarele examinări și teste medicale:

- anamneză, care include, printre altele, clarificarea prezenței factorilor de risc pentru apariția bolilor semnificative social;
- examen medical;
- măsurarea greutății și înălțimii;
- Măsurarea tensiunii arteriale;
- ECG;
- examinarea urinei pentru zahăr (la persoanele cu vârsta peste 40 de ani);
- test de urină (indicatorii specificați în ordonanță pot fi testați cu o bandă de testare).

Periodicitatea examinărilor medicale oferite de angajator este:

1. o dată la cinci ani - pentru angajații cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani.
2. o dată la 3 ani - pentru angajații cu vârsta peste 40 de ani.

Examinări medicale periodice obligatorii pentru riscuri specifice

Ordonanța 3/1987 prevede încă că frecvența examinărilor este determinată de HEI (acum RHI) și conform anexelor 2 și 3 din ordonanță, dar noul document normativ care stabilește cerințele în această direcție este Ordonanța nr. 3 din 25.01. 2008 privind termenii și condițiile pentru desfășurarea activității serviciilor de medicină a muncii.

Conform Ordonanței privind serviciile de medicină a muncii (STM), în îndeplinirea funcțiilor sale STM conform actelor normative pentru asigurarea sănătății și securității la locul de muncă și pe baza evaluării riscurilor și a condițiilor specifice de muncă oferă:
1. o listă a profesiilor și a funcțiilor la care angajații sunt supuși examinărilor și examinărilor medicale periodice obligatorii;
2. tipul specialiștilor medicali, efectuarea examinărilor și examinările necesare;

3. frecvența efectuării examinărilor și examinărilor medicale periodice.

Cerințe de reglementare pentru determinarea tipurilor de examinări și periodicitatea acestora:

1. Ordonanța nr. 3 din 28.02.1987 privind examinările medicale obligatorii preliminare și periodice ale lucrătorilor

După cum sa menționat deja, principalele cerințe de reglementare sunt în Ordonanța 3/1987. Anexele 2 și 3 din Ordonanță enumeră o serie de factori de risc, precum și examinările și testele medicale necesare și frecvența acestora. Anexa 3 enumeră examinările obligatorii și cele recomandate.

  • atunci când se lucrează în condiții de producție intensă de zgomot în producții cu un nivel de zgomot de până la 20 decibeli, este necesar să se ofere o examinare de către un otorinolaringolog și un neurolog și un examen de audiometrie o dată la 24 de luni. În același timp, se recomandă efectuarea examinărilor de către un medic și obstetrician-ginecolog și examinarea ECG.
  • atunci când se lucrează cu încărcarea intensivă și sistemică a mușchilor, ligamentelor, tendoanelor și fascia, oaselor și articulațiilor (activitate fizică) este obligatoriu să se efectueze examinări de către un chirurg (ortoped), neurolog și examen de dinamometrie o dată la 36 de luni
    și este recomandabil să oferiți o examinare de către un medic și radiolog, precum și radiografia membrelor și a coloanei vertebrale; VSH; AST, Valery-Roose, probe vegetative.

În al doilea caz, este necesar să se specifice că, din cauza cerințelor moderne de sănătate, radiografia nu a putut fi furnizată.

Dacă serviciul de sănătate a muncii va recomanda furnizarea de examene neobligatorii va depinde de evaluarea riscurilor - al doilea element, pe care îl vom lua în considerare în scurt timp.

2. Ordonanța nr. 7 din 15.08.2005 privind cerințele minime pentru asigurarea unor condiții de muncă sănătoase și sigure atunci când se lucrează cu afișaje video

Conform art. 9, alin. 1 din ordonanță, angajatorul trebuie să ofere o examinare a ochilor și o evaluare a stării vizuale a persoanelor care lucrează cu afișaje video de către un specialist în boli oculare:
1. înainte de a începe lucrul cu afișaje video;
2. o dată la trei ani pentru persoanele sub 40 de ani și anual pentru persoanele sub 40 de ani;
3. în caz de reclamații de tulburări vizuale, care pot fi cauzate de lucrul cu afișaje video.

3. Ordonanța nr. 13 din 30.12.2003 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți chimici la locul de muncă

Ordonanța descrie studii suplimentare pentru determinarea biomarkerilor pentru expunere și/sau a biomarkerilor pentru efect. În cazurile în care există expunere la agenți chimici periculoși pentru care s-au stabilit valori limită în conformitate cu anexa nr. 2 din ordonanță, angajatorul este obligat să se asigure că aceste teste sunt efectuate.

De exemplu, atunci când se lucrează cu expunerea la acetonă, un biomarker pentru expunerea urinară la acetonă este testat la sfârșitul expunerii sau la sfârșitul schimbului de muncă.

Determinarea tipurilor de examinări medicale și a periodicității pe baza evaluării riscurilor

1. Examinările recomandate în Ordonanța 3/1987.

Anexa 3 a Ordonanței 3/1987 descrie și recomandă examinări și teste. Pe baza evaluării riscurilor, serviciul de sănătate a muncii poate recomanda organizarea unor astfel de examinări pentru lucrători.

2. Alte examinări recomandate.

Având în vedere schimbările în modul de lucru și opiniile actuale asupra sănătății, pot fi recomandate examinări suplimentare pentru unele activități sau poate fi recomandat să se ofere o examinare și/sau o examinare mai frecventă. Un exemplu tipic în acest sens este munca care implică o postură de ședere prelungită, pentru care profesioniștii din domeniul sănătății muncii recomandă adesea examinarea unui neurolog.

9 avize despre „Obligația angajatorului de a organiza examinări preventive”

Bună ziua, lucrez în prima categorie de 27 de ani, până acum 5 ani eram în sistemul Ministerului de Interne și astfel de examinări ni se făceau în fiecare an! Din aceeași perioadă suntem o agenție de stat și nu avem un contract cu nicio instituție de sănătate pentru a le executa pentru noi, acest lucru este în mod evident ilegal, cui să raportăm!

Bună, doamnă Ilieva,
Agenția Executivă „Inspectoratul General al Muncii” efectuează inspecții privind respectarea legislației muncii, precum și a condițiilor de muncă sănătoase și sigure:

Buna doamna Ilieva,
Întrebarea mea este: cât timp după ce a început munca, persoana trebuie să fie supusă unor controale medicale obligatorii?
Mulțumesc și să ai o zi bună!

Buna ziua,
legislația nu specifică astfel de termene. Este normal ca această persoană să se alăture grupului atunci când planifică examenele pentru întreaga companie.