anilor secolului XIX-lea

Povestea „Pasul” a fost scrisă la sfârșitul anilor 80 ai secolului al XIX-lea

Volum broșat, 228 pagini

Descriere

Ediția include cele două nuvele „Pas” și „A șasea cameră”.

Povestea „Stepa” a fost scrisă la sfârșitul anilor 80 ai secolului al XIX-lea, când Cehov a cunoscut o criză spirituală și a regândit valorile în viață. În scrisoarea sa către D. Grigorovici, autorul scrie:

„În vestul Europei, oamenii mor pentru că sunt spațioși ... Există atât de mult spațiu încât omulețul nu are puterea să se orienteze”

Și într-adevăr, de-a lungul poveștii, care este de fapt o „poveste a unei călătorii”, observăm personajele care nu reușesc să găsească un punct comun cu lumea, să se dezvăluie, să interacționeze cu ea. Dar gândirea lui Cehov și patetismul întregii povești sunt îndreptate spre dorința de a depăși acest dezacord între lume și om. Simbolul acestui fapt sunt păsările care locuiesc în stepă, care amintesc atât personajelor, cât și cititorilor căutarea libertății, dezvoltării și a unei vieți depline.

Despre autor:

Anton Pavlovich Cehov (1860–1904) a fost un scriitor și dramaturg rus, de profesie medic. Este autorul a numeroase nuvele, precum și a pieselor care au avut o puternică influență asupra dramaturgiei în secolul al XX-lea.

Timp de 26 de ani de activitate creativă a creat aproximativ 900 de lucrări, în mare parte povești pline de umor, piese de teatru și nuvele, care devin opere clasice ale literaturii mondiale. Mulți experți îl consideră unul dintre cei mai buni autori de nuvele din lume. Cehov a lucrat ca medic aproape toată viața în timp ce scria lucrările sale literare. În cuvintele sale, „medicina este soția mea legală și literatura este amanta mea”.

Cehov s-a retras din teatru după critici teribile aduse Pescărușului în 1896, dar piesa a fost reînviată de Konstantin Stanislavsky la Teatrul de Artă din Moscova, determinându-l pe Cehov să scrie unchiul Vanyo; „Trei surori” și „Livada de cireși”. Aceste patru lucrări reprezintă o provocare atât pentru distribuție, cât și pentru public, deoarece în locul acțiunii obișnuite, Cehov oferă un „teatru al dispoziției” și „viața subacvatică a textului”.

Cehov a început să scrie din motive financiare, dar de-a lungul timpului ambițiile sale artistice au crescut și a făcut inovații care au influențat puternic evoluția povestirii contemporane, precum și a dramaturgiei. Prototipul său este metoda „fluxului de conștiință” (tehnica narativă), adoptată ulterior de James Joyce și alți moderniști, combinată cu respingerea lecției de la sfârșitul structurii tradiționale a poveștii. Cehov nu regretă dificultățile pe care le creează cititorilor, crezând că rolul artistului este de a pune întrebări, nu de a le răspunde.