pentru

Se așteaptă ca cererea de produse lactate, în special brânză, să crească în continuare, ducând la o producție mai mare de lapte în UE în 2019-30. În paralel, izbucnirea pestei porcine africane (ASF) în Asia va continua să afecteze piața mondială a cărnii și fluxurile comerciale. Acestea sunt doar câteva dintre previziunile din Raportul Uniunii Europene (UE) privind agricultura pentru perioada 2019-2030, publicat la 10 decembrie 2019 de Comisia Europeană (CE).

Așteptările consumatorilor și ale cetățenilor vor continua să modeleze dezvoltarea pieței alimentare, afectând sănătatea, bunăstarea animalelor, schimbările climatice și mediul, precum și confortul și accesibilitatea. De exemplu, în 2019, cei mai importanți factori pentru consumatorii din UE atunci când cumpără alimente includ costul, siguranța alimentelor, etica și credințele.

Aceste preocupări vor fi o oportunitate de a dezvolta în continuare sisteme alternative de producție, cum ar fi produse locale, organice, non-OMG sau alte produse certificate, care sunt din ce în ce mai solicitate. Cu toate acestea, după cum se evidențiază în raport, așteptările consumatorilor pot fi contradictorii. Un stil de viață aglomerat favorizează o creștere a meselor gata, gustări și fast-food, care nu sunt întotdeauna compatibile cu factorii descriși mai sus.

Potrivit raportului, consumul global de alimente pe cap de locuitor este în creștere, la fel ca și autosuficiența în anumite părți ale lumii. Acest lucru va avea un impact asupra comerțului global și va oferi oportunități pentru unele piețe agricole și alimentare din UE, creând în același timp o concurență sporită pentru altele. De exemplu, raportul prezice o creștere a cererii globale de cereale, ducând la creșterea producției de grâu în UE, în ciuda concurenței crescute din partea Mării Negre.

Se preconizează că totalul terenurilor agricole din UE va scădea în perioada prognozată, ajungând la 178,3 milioane ha în 2030. În schimb, terenurile folosite pentru culturi proteice, furaje și semințe oleaginoase se așteaptă să crească cu 46%, respectiv 2% și 1% 2020.

Anul acesta Raportul Planul UE pentru agricultură oferă un scenariu pentru impactul unei modificări a proteinelor în dieta UE în următorii 10 ani. Presupunând o creștere semnificativă a dietelor alternative pe bază de plante, acesta examinează impactul asupra piețelor cărnii și al produselor lactate, pe piețele cerealelor și asupra mediului. Această schimbare ar putea duce la scăderea prețurilor pentru producătorii de carne și produse lactate, sporind competitivitatea sectorului pe piețele mondiale. În ceea ce privește piețele cerealelor, cererea în creștere pentru consumul uman ar putea compensa doar parțial cererea mai mică de furaje, ceea ce duce la o reducere a utilizării terenurilor. Creșterea cererii de soia pentru consumul uman poate fi derivată din creșterea producției UE, care se așteaptă să crească cu 5% până în 2030. În cele din urmă, această schimbare ar putea avea beneficii potențiale pentru climă și mediu. De exemplu, amprenta de carbon în sectorul agricol al UE va fi redusă cu 6%.

Un alt scenariu propus, inclus în Raportul din acest an, examinează impactul atingerii producției de lapte 100% în UE fără utilizarea furajelor modificate genetic până în 2030. Acest scenariu ar conduce la o reducere treptată a importurilor de soia și alimente către UE și la o creștere a producției de furaje în UE. În plus, datorită disponibilității limitate a furajelor, acest scenariu prevede o scădere mică a producției de lapte cu 0,5% și a producției de carne de vită și mânzat de 1,3%.

Al treilea scenariu este furnizat în această ediție a Raportului: Impactul focarului de ASF în China asupra piețelor mondiale și a cărnii din UE . Sunt luate în considerare două opțiuni - o recuperare mai rapidă, în care producția de carne de porc în China depășește nivelurile pre-ASF în 2030 și o recuperare mai lentă, în care producția de carne de porc din China în 2030 este sub nivelurile pre-ASF. În ambele scenarii, cererea de importuri în China va atinge niveluri record, ducând la exporturi mai mari de la exportatori-cheie, inclusiv UE. Acest lucru va duce, de asemenea, la o extindere a producției în afara Chinei în următorii doi-trei ani. Cu toate acestea, în UE, creșterea producției va fi limitată de cerințele politicii de mediu în majoritatea statelor membre ale UE.

Raportul include, de asemenea, previziuni privind aspectele de mediu și climatice . Pentru prima dată, sunt incluși indicatori care iau în considerare emisiile de gaze cu efect de seră (GES) ale întregului sistem alimentar (ferma și lanțul alimentar). Raportul analizează, de asemenea, urmele de carbon, azot, apă și uscat. Se așteaptă ca reducerea numărului de bovine de lapte să contribuie la reducerea emisiilor de GES. Pe de altă parte, producția și producția de culturi mai mari pot crește emisiile de oxid nitric datorită aplicării gunoiului de grajd în câmp. Având în vedere că modelele de analiză de mediu nu iau în considerare modificările actuale și așteptate ale practicilor agricole, emisiile totale de GES din agricultură sunt prognozate să rămână la un nivel comparabil până în 2030. Emisiile din sistemul alimentar, inclusiv emisiile la fermă și post-fermă arată că UE are o amprentă alimentară mai mică decât cea mondială pentru majoritatea produselor.

Raportul include prognoze pentru:

Raportul UE privind perspectivele agricole 2019-30 conține toate datele relevante ale pieței, însoțite de o explicație a ipotezelor și o descriere a mediului macroeconomic. Previziunile și scenariile descrise în raport vor fi discutate la conferința anuală a UE privind agricultura, care a avut loc la Bruxelles în perioada 10-11 decembrie 2019.