În limbajul medical, cele două tipuri principale de surditate sunt cunoscute sub denumirea de conductivă și senzorială. Diferența este determinată de care este problema și de unde este înrădăcinată. Unele persoane suferă de un tip mixt de pierdere a auzului, în care problemele sunt combinate - în urechea externă sau medie și internă, ceea ce duce la surditate conductivă și senzorială neuro-combinată.

Pierderea conductivă a auzului poate fi o consecință a oricărui lucru care blochează transmisia undelor sonore pe drumul lor de la exterior la urechea internă - cerul este o cauză obișnuită. Această afecțiune poate afecta una sau ambele urechi și este adesea tratată cu medicamente sau intervenții chirurgicale.

Senzorialul neuronal pierderea auzului sau pierderea auzului neurosenzorial datorită unei obstrucții în conversia undelor sonore într-un impuls electric în urechea internă sau în transmiterea acestui semnal către creier. Acesta este cel mai frecvent tip de surditate la adulți și afectează de obicei ambele urechi, uneori însoțite de tinitus. Atât intensitatea, cât și calitatea sunetului pot fi afectate. Cea mai frecventă plângere este dificultatea de a interpreta vorbirea, mai ales în prezența zgomotului de fond. Unele probleme pot fi

cele
permisă înainte de producerea daunelor permanente. Dacă cauza se datorează unui medicament pe care îl luați, surditatea ireversibilă poate fi evitată dacă problema este înregistrată la timp. Un aparat auditiv care amplifică sunetul pentru a crește intensitatea semnalului care ajunge la urechea internă poate ajuta majoritatea celor afectați.

Surditatea congenitală este cel mai adesea determinată genetic. Acest tip de hipoacuzie poate fi conductiv, senzorial neuronal sau ambele. Poate fi din cauza unei boli ereditare sau a rezultatului unei infecții, de exemplu atunci când o femeie însărcinată se infectează cu rubeolă, care afectează fătul. În plus, surditatea congenitală poate fi rezultatul unei leziuni a bebelușului la naștere.

Hipoacuzia centrală este o afecțiune rară cauzată de rănirea sau deteriorarea căilor auditive sau centrelor din creier. Cauzele posibile ale acestei afecțiuni includ scleroza multiplă, tumorile cerebrale și accidentele vasculare cerebrale.

Nu încercați niciodată tratament la domiciliu pentru probleme acute ale urechii. Solicitați imediat asistență medicală dacă aveți:

- Hipoacuzie bruscă la una sau la ambele urechi.
- Durere în ureche, în special după o vătămare a capului sau gâtului, pătrunderea unui obiect în ureche sau o modificare bruscă a presiunii (cum ar fi zborul sau scufundarea).
- Sânge sau secreții din ureche.
- Amețeli, probleme de echilibru sau senzația că camera se învârte în jurul tău.
- Dureri de urechi însoțite de febră și stare de rău.
- Sunete sau zgomote neobișnuite în ureche.
- Orice simptom legat de urechi pe care îl simțiți atunci când luați un medicament nou.
- Senzație bruscă de slăbiciune într-o jumătate a feței.

Capsule de îmbunătățire a auzului