Liderii europeni încep treptat să-și dea seama ce trebuie făcut pentru a evita cel mai rău scenariu.

euro

Criza datoriilor se răspândește din Irlanda în Portugalia și apoi în Spania, forțând liderii europeni să epuizeze fondul de salvare de 750 miliarde EUR creat în luna mai pentru a apăra ambițiosul proiect de monedă comună europeană.

Treptat, sprijinul public pentru euro dispare - contribuabilii germani se revoltă împotriva unei serii de planuri de salvare costisitoare, iar țările îndatorate de la periferia zonei euro încep teren din cauza măsurilor de austeritate, scrie Reuters.

În cele din urmă, una sau mai multe țări decid că este mai bine să părăsească zona euro sau sunt forțate să o facă. Își întorc vechile monede naționale, pe care le-au folosit înainte de a-și lega destinul de proiectul îndrăzneț al Uniunii Economice și Monetare Europene.

O astfel de dezvoltare a crizei datoriilor din zona euro părea de neconceput până acum câteva săptămâni, dar acum tot mai mulți economiști avertizează că acest scenariu de coșmar ar putea deveni realitate dacă liderii europeni nu reușesc să se unească în spatele unei strategii mai puternice de salvare a euro și nu răspund la preocupările investitorilor cu privire la dezechilibrele fiscale și economice.

Opiniile Euroscepticilor

Până în prezent, cele mai multe opinii apocaliptice asupra prăbușirii zonei euro veneau de la scepticii anglo-saxoni, care spuneau că euro este condamnat de la început.

În vară, economistul britanic Christopher Smallwood de la Capital Economics a scris un raport intitulat „De ce ar trebui să se destrame zona euro”, iar economistul american Nouriel Roubini a prezis că unii membri ai zonei euro vor fi obligați să abandoneze moneda unică.

După al doilea val de criză a datoriilor din Irlanda, numărul euroscepticilor a crescut.

Unii, precum comentatorul Financial Times Gideon Rahman, cred că Germania ar putea fi prima care a abandonat moneda euro. Alți analiști pun sub semnul întrebării implicarea germană în schema de salvare din Grecia, care ar putea fi declarată ilegală de către Curtea Constituțională Federală.

Alții văd un risc în diferențele economice dintre un nucleu stabil al Europei și periferia îndatorată, care ar putea împărți zona euro într-un „Nord bogat” și un „Sud sărac” cu două monede diferite.

Alții cred că Germania ar putea concepe o modalitate de a exclude Grecia și alte țări sărace din zona euro, al căror loc nu a fost acolo de la început.

Investiția emoțională uriașă în euro

Opiniile pesimiste sunt încă o mică parte a perspectivelor pentru viitorul zonei euro, unii observatori apropiați ai uniunii monetare însărcinate cu protejarea euro respingând posibilitatea colapsului uniunii monetare.

Aceștia citează imensa investiție emoțională și economică din proiect, voința politică din spatele acestuia și complexitatea problemelor și umilințelor pe care le va aduce prăbușirea zonei euro.

Aceștia indică, de asemenea, rezistența monedei euro, care s-a depreciat cu aproximativ 6% față de dolar în ultimele trei săptămâni, dar rămâne o monedă puternică, stabilă din punct de vedere istoric.

Potrivit lui Jacob Funk Kierkegaard de la Peterson Institute for International Economics din Washington, prăbușirea zonei euro rămâne „de neconceput”, dovadă fiind acțiunile decisive de abordare a crizei grecești din mai.

Potrivit acestuia, dacă moneda euro va fi expusă unui risc serios, răspunsul care poate fi așteptat va fi mult mai puternic. "Veți vedea BCE tipărind bancnote de 500 de euro și le va elibera din elicoptere înainte ca Spania să intre în faliment sau să se întâmple ceva care ar putea amenința moneda euro", a spus el.

Uniunea fiscală inexistentă

Cu toate acestea, dacă recentele frământări au arătat ceva, măsurile de urgență luate nu sunt cu adevărat suficiente pentru a-i liniști pe investitori pe termen lung din cauza lipsei unei uniuni fiscale în zona euro.

Numai în acest mod va fi posibilă reducerea diferențelor mari de competitivitate, comerț și dezechilibre bugetare.

Grecia, Irlanda și Portugalia se confruntă în prezent cu constrângerile bugetare, însă unii euroesceptici își fac griji că această strategie se va dovedi greșită în următorii ani și că vor reapărea dezechilibre destabilizante în zona euro.

OCDE prognoza săptămâna trecută că surplusul de cont curent al Germaniei va crește din nou până la nivelurile sale maxime de aproximativ 7% din PIB până în 2012, în timp ce deficitele bugetare ale Greciei și Portugaliei vor rămâne cu mult peste limita europeană de 3%.

Cu toate acestea, există speranță, deoarece politicienii europeni par să înceapă treptat să realizeze cel mai important lucru, și anume că piețele nu vor permite zonei euro să își mențină actualul status quo prin introducerea unor modificări minore la regulile sale fiscale.

Săptămâna aceasta, ministrul de finanțe al Slovaciei a descris riscul prăbușirii zonei euro drept o zi „foarte reală” după ce cancelarul german Angela Merkel a declarat parlamentului că euro se află într-o situație foarte „gravă”.