investesc

Indicele bursier global MSCI World, care include acțiunile celor mai influente companii de pe planetă, a recuperat aproape toate pierderile acumulate în timpul crizei cauzate de coronavirus. Este cu doar 5% sub vârful istoric atins în februarie.

Totuși, judecând după direcția așa-numiților „bani inteligenți”, creșterea piețelor de capital poate fi nesustenabilă, scrie Bloomberg.

În primul trimestru al acestui an, fondurile de investiții de stat au redus expunerile la capital la cel mai scăzut nivel din 2014, potrivit firmei de investiții americane Invesco.

Potrivit experților, principalul motiv pentru aceasta este temerile investitorilor cu privire la sfârșitul iminent al ciclului ascendent record al piețelor și trecerea la active cu risc mai mic.

Se pare că această tendință este pe cale să continue, întrucât mai mult de o treime din administratorii de fonduri de investiții din întreaga lume intenționează să reducă cota acțiunilor din portofoliile lor, potrivit datelor din sondajul Invesco, citat de Bloomberg. Aceasta implică 83 de fonduri de investiții de stat și 56 de bănci centrale cu active totale de peste 19 trilioane de dolari.

18% dintre respondenți spun că vor reduce cota activelor riscante cu mai mult de 5%. Majoritatea acestor fonduri sunt așteptate să se îndrepte către investiții private și proiecte de infrastructură.

Pe fondul scăderii interesului pentru acțiuni, cel al aurului crește rapid. Metalul prețios este considerat un „activ de azil” în perioade de incertitudine și, în același timp, o protecție eficientă împotriva inflației, care se așteaptă să crească ca urmare a stimulilor monetari fără precedent la nivel mondial.


Băncile centrale în sine își cresc și ele rezervele de aur, arată statisticile. 18% dintre bancherii centrali Imnvesco au studiat intenționează să continue să cumpere aur anul viitor. Același lucru este intenționat de 23% din administratorii de avere suverani.

Cu toate acestea, motivele lor sunt diferite. Fondurile de investiții consideră aurul ca un instrument de acoperire a inflației și se concentrează în principal pe achizițiile de fonduri de aur tranzacționate la bursă, contracte futures și swap-uri.

Băncile centrale, pe de altă parte, îl preferă obligațiunilor de stat, multe dintre acestea având în prezent randamente negative, oferindu-le în același timp posibilitatea de a-și reduce expunerea la activele în dolari.

Deocamdată, „banii inteligenți” sunt de partea aurului și a investițiilor de protecție, scrie Bloomberg. Și acest lucru ar putea determina mulți jucători de pe piața de capital să își regândească strategia.