alimentare

Internetul este plin de sfaturi nutriționale care nu au sens științific. În ciuda dezvoltării științei și tehnologiei alimentelor, vechile mituri nu dispar.

În acest articol veți citi despre 10 mituri alimentare care au fost spulberate de știință.

Mitul 1: Cea mai sănătoasă dietă este săracă în grăsimi, bogată în carbohidrați, plină de cereale integrale.

Cu câteva decenii în urmă, întreaga populație a fost sfătuită (și încă primește același sfat în unele locuri) să mănânce mai puține grăsimi și mai mulți carbohidrați.

La acea vreme, nu existau studii care să sugereze că o astfel de dietă ar putea preveni orice boală.

De atunci au fost publicate multe articole științifice serioase. Rezultatele sunt clare ... Această dietă nu duce la pierderea în greutate, nu protejează împotriva cancerului și nu reduce riscul bolilor de inimă. (Articolele 1, 2, 3, 4).

Mitul 2: Pentru a avea tensiune arterială scăzută și pentru a reduce riscul de atac de cord și accident vascular cerebral, trebuie să opriți sarea.

Acest mit este încă viu și sănătos, deși nu au existat niciodată dovezi științifice credibile în spatele acestuia.

Deși reducerea aportului de sare scade ușor tensiunea arterială, nu are niciun efect asupra șanselor de a avea un atac de cord, accident vascular cerebral sau deces (articolele 5, 6).

Desigur, dacă suferiți de o boală precum hipertensiunea arterială sensibilă la sare, atunci sunteți o excepție (articolul 7).

Dar recomandarea oamenilor experți în sănătate de a reduce aportul de sare nu se bazează pe argumente științifice.

Mitul 3: Trebuie să mănânci de multe ori mai puțin pentru a-ți stimula metabolismul

Mulți „specialiști” (nutriționiști, instructori de fitness) spun că ar trebui să mănânci de multe ori, dar mai puțin pentru a-ți stimula metabolismul.

Dar știința este în contrast puternic cu acest lucru. Consumul de 2-3 ori pe zi are exact același efect asupra cantității totale de calorii arse ca și cum ai mânca de 5-6 ori pe zi (articolele 8, 9).

Consumul frecvent poate fi benefic pentru persoanele care suferă de foame cronice, dar în general nu mărește cantitatea de calorii arse.

Există chiar și articole științifice care sugerează că a mânca prea des poate fi dăunător. Un studiu recent arată că consumul frecvent duce la o creștere semnificativă a grăsimilor hepatice și abdominale în dietele bogate în calorii (articolul 10).

Mitul 4: Gălbenușurile ar trebui evitate deoarece sunt bogate în colesterol, ceea ce crește riscul bolilor de inimă

Uneori ai fost sfătuit să nu mănânci deloc ouă, deoarece gălbenușurile lor sunt bogate în colesterol.

Cu toate acestea, colesterolul alimentar nu are aproape niciun efect asupra colesterolului din sânge, cel puțin pentru majoritatea oamenilor (articolele 11, 12).

Studiile arată că ouăle cresc nivelurile de colesterol „bun” și nu cresc riscul bolilor de inimă (articolul 13).

O revizuire a 17 studii cu un total de 263.938 de participanți a arătat că consumul de ouă NU crește riscul de boli de inimă sau infarct la persoanele fără diabet (articolul 14).

Trebuie remarcat faptul că unele studii arată că există un risc crescut de atac de cord la diabeticii care mănâncă ouă (articolul 15).

Ouăle întregi sunt cu adevărat printre cele mai hrănitoare alimente de pe planetă și aproape toți nutrienții importanți se găsesc în ele.

Mitul 5: Cerealele integrale sunt printre cele mai sănătoase alimente și o parte esențială a unei diete „echilibrate”

Grâul face parte din dieta noastră de mult timp, dar s-a schimbat mult în comparație cu trecutul. Acest lucru se datorează selecției genetice (de confundat cu ingineria genetică), care datează din anii 1960.

Grâul „nou” are o valoare nutritivă semnificativ mai mică (articolul 16).

Studiile arată că soiurile moderne de grâu pot crește nivelul de colesterol și markerii inflamației (articolele 17, 18).

La persoanele care suferă de sindromul colonului iritabil poate provoca durere, balonare, oboseală și reducerea calității vieții (articolul 19).

În plus, trebuie remarcat faptul că denumirea „Integral” a produselor din rețeaua alimentară este o simplitate completă ... Boabele de grâu sunt măcinate până la o făină fină pentru a avea proprietăți metabolice similare cu cele ale boabelor rafinate.

Mitul 6: Grăsimile saturate cresc nivelul colesterolului LDL din sânge și cresc riscul de infarct

S-a spus de zeci de ani că grăsimile saturate cresc nivelul colesterolului și provoacă boli de inimă.

Cu toate acestea, mai multe studii științifice de amploare arată că grăsimile saturate NU sunt asociate cu un risc crescut sau cu moartea cauzată de boli de inimă (articolele 20, 21, 22).

Adevărul este că acestea cresc nivelul colesterolului „HDL bun”, care este asociat cu un risc redus de boală (articolele 23, 24, 25).

Mitul 7: Cafeaua este nesănătoasă și trebuie evitată.

Cafeaua a fost mult timp considerată nesănătoasă, în principal din cauza cofeinei din ea. Cu toate acestea, majoritatea studiilor arată că cafeaua are beneficii mari pentru sănătate.

Acest lucru se poate datora faptului că cafeaua este principala sursă de antioxidanți din dieta multor oameni. În acest sens, depășește atât fructele, cât și legumele combinate (articolele 26, 27, 28).

Persoanele care consumă cafea sunt mai puțin expuse riscului de depresie, diabet zaharat de tip 2, Alzheimer, Parkinson și unele studii arată chiar că băutorii de cafea trăiesc mai mult decât cei care se abțin de la aceasta (articolele 29, 31, 32, 33, 34).

Mitul 8: Consumul de alimente grase te îngrașă. Dacă vrei să slăbești, trebuie să mănânci mai puține grăsimi

Grăsimea este ceea ce se află sub pielea noastră și ceea ce ne face moale și pufos. Deci, pare logic că, dacă mănânci grăsime, vei acumula grăsime.

Dar depinde în totalitate de context. Dietele bogate în grăsimi și carbohidrați vă pot îngrașa, dar nu din cauza grăsimilor.

De fapt, dietele bogate în grăsimi (dar sărace în carbohidrați) duc la o scădere mai mare în greutate decât dietele sărace în grăsimi (articolele 34, 35, 36).

Mitul 9: O dietă bogată în proteine ​​crește riscul bolilor renale

Se crede adesea că proteinele alimentare cresc sarcina asupra rinichilor și crește riscul de insuficiență renală. Această viziune este greșită.

Dar este adevărat că persoanele cu boli renale stabilite ar trebui să-și reducă aportul de proteine, dar acest lucru nu se aplică persoanelor sănătoase.

Numeroase articole științifice arată că aportul crescut de proteine ​​este complet sigur (articolele 37, 38, 39).

De fapt, aportul ridicat de proteine ​​scade tensiunea arterială și ajută la combaterea diabetului de tip 2, care sunt factori de risc majori pentru insuficiența renală (articolele 40, 41).

Să nu uităm că proteinele reduc pofta de mâncare și favorizează pierderea în greutate. Supraponderabilitatea este un alt factor de risc pentru insuficiența renală (articolele 42, 43)

Mitul 10: Produsele din lapte integral sunt bogate în grăsimi saturate și calorii, ceea ce crește riscul de boli de inimă și supraponderalitate

Produsele din lapte integral sunt printre cele mai bogate surse de grăsimi saturate și sunt bogate în calorii. Din acest motiv, ni se spune constant că ar trebui să consumăm produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi.

Dar studiile științifice nu susțin astfel de afirmații. Consumul de alimente întregi nu este asociat cu un risc crescut de boli de inimă și chiar reduce riscul de obezitate (articolul 44).

În țările în care vacile sunt hrănite cu iarbă, consumul de alimente grase integrale este asociat cu o reducere a riscului de boli de inimă cu până la 69% (articolele 45, 46).

Desigur, acest lucru nu înseamnă că ar trebui să exagerați. Aceste studii arată că utilizarea judicioasă a acestor produse nu prezintă riscuri pentru sănătate, ci dimpotrivă.