mituri

Există sute de mituri populare despre creierul uman și modul în care acesta funcționează.

În acest articol vă vom prezenta cele mai comune zece. Aflați mai multe și nu credeți zvonurile pseudo-științifice!

Mitul 1. Folosim doar 10% din creierul nostru

Să începem cu cel mai comun mit, „confirmat” de filmul „Lucy”. Numărul "10" în acest caz este destul de condiționat. Cel mai probabil este ocupat de lucrarea psihologului american William James, care a lucrat la începutul secolului al XX-lea.

James credea că „o persoană obișnuită rareori atinge chiar și o mică parte din potențialul lor total”. Afirmația a fost ușor modificată prin adăugarea expresiei „10 la sută din potențial”, înlocuită ulterior cu „10 la sută din creier”.

Mitul 2. Odată cu vârsta, creierul începe să funcționeze mai rău

Unele caracteristici ale activității creierului se îmbunătățesc doar odată cu vârsta - de exemplu, extinderea vocabularului, înțelegerea limbajului, gândirea critică, controlul emoțiilor.

Conform cercetărilor recente, prevenirea împotriva „îmbătrânirii” creierului este atenție și conștientizare. Participanții la experiment au efectuat un program de 8 săptămâni pentru controlul conștient al stresului, în urma căruia a crescut volumul de substanță cenușie în zonele creierului responsabile de funcțiile emoționale și cognitive.

Mitul 3. Deteriorarea creierului este ireversibilă

Deși după leziuni cerebrale foarte grave, este posibil ca creierul să nu-și revină complet, funcțiile îndeplinite de părțile deteriorate ale creierului pot fi îmbunătățite și conexiunile neuronale pot fi restabilite. Neuronii deteriorați nu se recuperează, dar creierul este format din miliarde de alții.

Atunci când neuronii sunt deteriorați, creierul poate „reprograma” realizarea funcției pierdute. De exemplu, atunci când o parte a creierului este deteriorată, funcțiile sale pot fi preluate de o altă parte. Acest lucru se face cu exerciții terapeutice repetitive.

Mitul 4. Activitatea creierului se supune unui scenariu prestabilit

De fapt, creierul este suficient de „flexibil” și poate fi „reprogramat” cu terapie. Toată lumea știe că persoanele cu deficiențe de vedere au de obicei auz ascutit, iar victimele accidentului vascular cerebral care au pierdut capacitatea de a vorbi pot învăța din nou prin activarea altor părți ale creierului. Se poate adapta la circumstanțe și poate activa piese noi care nu erau asociate anterior cu o anumită funcție.

„Reprogramarea” creierului este extrem de importantă pentru schimbarea obiceiurilor. Creierul este antrenat prin repetarea acelorași acțiuni. Dacă doriți să renunțați la fumat, vă puteți antrena creierul și îl puteți face să nu mai trimită semnale despre necesitatea de a fuma. Tot ce este nevoie este timp și perseverență.

Mitul 5. Stângașii sunt mai organizați, iar cei de dreapta sunt mai creativi

Faptul că stânga și dreapta au anumite caracteristici este, de asemenea, un mit. De fapt, majoritatea acțiunilor noastre sunt controlate de ambele emisfere ale creierului. De exemplu, în calculele matematice, deși mulți oameni cred că doar emisfera stângă este responsabilă pentru acest lucru.

Mitul 6. Memoria stochează informații exacte despre tot ceea ce vedem și experimentăm

Amintirile noastre devin disponibile pentru noi datorită creierului. Cu toate acestea, ele nu reproduc exact ceea ce s-a întâmplat cu adevărat. Amintind o amintire sau alta, nu primim memoria evenimentului în sine, ci ultima dată când ne-am amintit-o. Drum după drum, când ne amintim ceva, permitem ca acesta să fie „șters” parțial.

Dacă memoria este asociată cu un eveniment extrem de neplăcut sau traumatic, creierul poate bloca anumite fragmente ale evenimentului în autoapărare. Există chiar și un fenomen definit de psihologi ca „amintiri false”. De aceea se întâmplă adesea ca indivizii să-și amintească diferit același eveniment.

Mitul 7. Ascultarea muzicii clasice face un copil mai inteligent

În anii 1950, dr. Albert Thomas a spus că a făcut progrese în a-și determina pacienții să asculte muzică clasică. Experimentul a implicat 36 de studenți care au trebuit să asculte sonata lui Mozart timp de 10 minute și apoi să susțină un test de IQ. Psihologul Gordon Shaw, care a ajutat și el la experiment, a analizat starea studenților și a ajuns la concluzia că ascultarea lucrării le-a crescut IQ-ul.

Deși un număr de psihologi au vorbit despre „efectul Mozart” după experiment, niciun alt medic nu a reușit să-și demonstreze existența în practică. Un alt participant la experiment, dr. Francis Roycher, a spus că ascultarea de muzică nu a afectat nivelul de inteligență al voluntarilor, dar a recunoscut că poate a contribuit la îndeplinirea sarcinilor spațiu-timp.

Mitul 8. Exercițiile cerebrale îmbunătățesc memoria și îmbunătățesc obiceiurile de discuție și argumentare

Teoretic, exercițiile de dezvoltare a creierului ar trebui să îmbunătățească memoria și să îmbunătățească capacitatea unei persoane de a se certa. Dar toate studiile arată că acest lucru nu este cazul.

În special, reprezentanții BBC au decis să testeze această teorie. Au invitat 8.600 de voluntari cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani, care au trebuit să facă exerciții pe creier timp de 10 minute în fiecare zi timp de 3 săptămâni. Nu au fost documentate îmbunătățiri în memorie și argumentare.

Mitul 9. IQ-ul nu se schimbă de-a lungul vieții

Mulți cred că unii oameni se nasc mai inteligenți decât alții și că IQ-ul este o constantă care nu se schimbă. Dar, chiar dacă obțineți același scor de test IQ pentru câțiva ani, probabil că sunteți mai inteligent. Doar că testul este programat să niveleze procesul, corectând rezultatele în funcție de efectul de învățare (adică calculează că refacerea unor sarcini vă va ușura). Pentru a menține același nivel de IQ, trebuie să „alergi constant pentru a rămâne într-un singur loc”, ca în „Alice în Țara Minunilor”.

Mitul 10. Creierul funcționează mai bine sub stres

Această teorie este destul de populară, dar există unele concepții greșite. Creierul aflat într-o stare de stres nu funcționează mai bine, doar că devenim mai concentrați asupra îndeplinirii unei sarcini.

Concentrația suplimentară îi face pe oameni să creadă că, sub stres, funcționează mult mai bine. Unii așteaptă în mod deliberat ultimul moment pentru a finaliza o sarcină pentru a „stresa”. De fapt, stresul are un efect negativ asupra activității creierului. Sub stres, se eliberează cortizol, care la niveluri ridicate afectează memoria și capacitatea de învățare.