1. Râsete la gorile, bebeluși și persoane cu epilepsie
Râsul este reglementat de diferite structuri și zone ale creierului care determină funcții vitale importante - cum ar fi respirația. Dar nu doar oamenii râd. Primatele înalte - cimpanzeii, orangutanii și gorilele - scot, de asemenea, sunete care sună ca de râs.
Nu există un răspuns general acceptat la întrebarea de ce râd oamenii. Râsul are probabil un rol comunicativ și accentuează intențiile vorbitorului (nu neapărat bune). Râsul nu este întotdeauna o reacție la o anumită glumă. S-a descoperit că oamenii care vorbesc râd mai des decât cei care ascultă. Unii oameni de știință cred că râsul este un semnal extrem de social, nu doar o expresie a emoției. Oamenii râd de 30 de ori mai des în prezența altor oameni decât atunci când sunt singuri. Rolul social al râsului este confirmat și de faptul că bebelușii încep să râdă la 4 luni, iar la această vârstă nu se poate pune problema simțului umorului.

despre

Râsul poate fi și un semn de boală. Accese de râs incontrolabile pot fi cauzate de un semnal de epilepsie, de obicei cauzat de o tumoare hipotalamică, accident vascular cerebral sau leziuni ale capului.

2. Râsul la bărbați și femei
Examinând râsul și simțul umorului, experții au găsit o diferență de gen. De exemplu, s-a descoperit că femeile râd mai des decât bărbații. Râsul sună diferit: de obicei, femeile vocalizează râsul, iar bărbații bâjbâie și gem. De asemenea, sexul mai puternic glumește mai des și glumele lor provoacă mai multe râsete. Este mai puțin probabil ca femeile să spună lucruri amuzante, dar caută bărbați care să le facă să râdă. Bărbații nu solicită astfel de potențiali parteneri. Ei preferă femeile care râd de glumele lor. Le percep ca fiind mai sexuale, poate pentru că râsul arată recunoaștere și interes.

3. Râs, durere și mușchi
Potrivit experților, râsul afectează starea fizică. S-a constatat că reduce sensibilitatea la durere. Motivul nu se află în emoțiile pozitive, ci în manifestarea fizică a râsului: mușchii diafragmei, abdomenului, căilor respiratorii și ale spatelui sunt tensionați. Această sarcină este comparabilă cu exercițiile fizice, care produc endorfine și îmbunătățesc sănătatea mintală.

Există, de asemenea, dovezi că râsul ajută la slăbit: 10-15 minute de râs pe zi ard 10-40 de calorii. Dacă râzi regulat, poți slăbi 2 kilograme într-un an.

Se presupune că implicarea mușchilor în râs reduce nivelul glucozei. Oamenii de știință japonezi au studiat 2 grupuri de pacienți cu diabet. Unul a urmărit o emisiune de comedie, iar celălalt a ascultat o prelegere despre boală. Nivelurile de zahăr postprandial în primul grup au fost mai mici decât în ​​al doilea grup. Cercetătorii concluzionează că diabeticii trebuie să râdă mai mult.

4. Râsul și bolile de inimă
Râsul și simțul umorului ajută la prevenirea bolilor de inimă. Persoanele cu boli coronariene râd cu 40% mai rar decât persoanele sănătoase și le este mai greu să perceapă umorul. Motivul este că, sub stres cronic, se eliberează adrenalină, din care vasele se constrâng. Acest lucru crește riscul de aritmie și infarct miocardic. Și râsul reduce cantitatea de hormoni ai stresului și, prin urmare, vasele se dilată și fluxul de sânge se îmbunătățește. Oamenii de știință cred, de asemenea, că râsul duce la creșterea colesterolului bun.

5. Râs și medicamente
Specialiștii din diferite domenii ale medicinei sunt interesați de râs. Psihiatrii, de exemplu, sugerează includerea acestuia în diagnosticul depresiei, deoarece structura râsului la persoanele cu această afecțiune este diferită.
Râsul poate fi folosit și ca metodă suplimentară de prevenire. Conform datelor preliminare, reduce incidența complicațiilor microvasculare, în special neuropatiile la diabetici. Se crede că acest lucru se datorează efectelor sistemului renină-angiotensină (enzimă), care controlează tensiunea arterială și poate afecta dezvoltarea neuropatiei diabetice.

Unele organizații medicale din Statele Unite susțin că râsul are un efect benefic în terapia cancerului, ajută și la reducerea stresului și a durerii.

6. Fobia râsului
Gelotofobia este o teamă de a fi ridiculizată și, prin urmare, o teamă de râsul altor oameni în general. Cu această fobie, oamenii încearcă să evite situațiile în care experimentează frica și anxietatea, iar acest lucru le schimbă comportamentul și stilul de viață. La sunetul râsului altor oameni, bătăile inimii persoanelor cu gelotofobie încetinește. Fobia nu se dezvoltă brusc. Poate fi cauzată de agresiune, cum ar fi ridiculizarea de la colegii de clasă.

7. Simțul umorului este înnăscut
Simțul umorului este un semn de înaltă inteligență și creativitate. Oamenii de știință sunt unanimi că este o calitate înnăscută. Un studiu canadiano-britanic care a implicat câteva mii de gemeni a constatat că umorul pozitiv bazat pe glume inofensive este determinat de ereditate. Iar tendința oamenilor de a lua în derâdere, glume rasiste sau sexiste, este rezultatul educației, mediului social și cultural al acestora. (Calea ferata)