Stresul este o parte inevitabilă a vieții moderne. Poate fi acută sau cronică și nu trebuie să fie întotdeauna dăunătoare - stresul acut este răspunsul organismului la o amenințare imediată. Odată ce amenințarea dispare, hormonii stresului revin la niveluri normale fără efecte de durată. În unele cazuri, stresul acut este chiar de dorit.

stresul

Dar stresul cronic - cel care însoțește în mod constant viața de zi cu zi a tot mai multor persoane, crește nivelul hormonului de stres cortizol și afectează multe funcții ale creierului. Stresul cronic ne face extrem de vulnerabili la orice, de la răceala obișnuită la cancer. Nivelurile persistente crescute de hormoni ai stresului îmbolnăvesc corpul și au un efect negativ asupra creierului.

Când devine cronic, stresul schimbă funcționarea creierului și duce la consecințe uneori ireversibile.

Cortizolul - ucigașul nemilos

Înainte de a ne uita la mecanismele prin care stresul cronic afectează creierul, să vorbim despre hormonii stresului.

Epinefrina (cunoscută și sub numele de adrenalină) și norepinefrina sunt hormoni de stres care sunt produși în perioade de excitare extremă. Sunt absolut necesare pentru că te ajută să gândești și să reacționezi rapid în situații tensionate și periculoase. În plus, nu rămân mult timp în corp și nu interferează cu funcțiile acestuia.

În schimb, cortizolul circulă în organism pe tot parcursul zilei, făcându-l extrem de periculos pentru sănătatea mentală și fizică. Excesul de cortizol duce la o serie de probleme de sănătate, inclusiv creșterea în greutate, osteoporoză, probleme digestive, dezechilibre hormonale, cancer, boli de inimă și diabet.

Cortizolul crescut supără rinichii și te face să te simți foarte obosit, modificări bruște ale dispoziției, probleme cu memoria și atenția, probleme cu somnul (mai ales - dificultăți de adormire) etc.

Efectele stresului cronic asupra creierului

Cortizolul și stresul cronic pe care îl provoacă au un impact uriaș asupra creierului. Cele două semne cele mai sigure ale nivelurilor crescute de cortizol sunt pierderea memoriei la o vârstă fragedă, precum și anxietatea, anxietatea constantă și tensiunea. Exact așa fierbe stresul cronic peste creier!

1. Creează radicali liberi care ucid celulele creierului.

Cortizolul creează un exces de neurotransmițător glutamat, care la rândul său favorizează formarea radicalilor liberi. Radicalii liberi atacă celulele creierului în același mod în care oxigenul atacă metalul, provocând ruginirea acestuia.

2. Te face să fii prea emoțional și să uiți des

Problemele de memorie, precum și emoționalitatea excesivă sub formă de plâns, panică excesivă, furie, nervozitate, care nu sunt tipice pentru o anumită persoană, dezvăluie prezența stresului cronic.

Cercetările arată că atunci când ești stresat, semnalele electrice din creier asociate cu amintirile reale slăbesc, în timp ce zonele din creier asociate cu emoțiile devin foarte active.

3. Creează un cerc vicios de frică și anxietate.

Foarte des, stresul cronic este diagnosticat greșit ca o tulburare de anxietate. Motivul este că simptomele ambelor afecțiuni sunt destul de similare și, deși linia dintre ele este subțire, este totuși un lucru complet diferit. Stresul afectează o zonă a creierului numită amigdala. Acesta este centrul fricii. Stresul mărește dimensiunea, nivelul de activitate și numărul de conexiuni neuronale din această parte a creierului, ceea ce te face să te temi și creează un cerc vicios de și mai mult stres și anxietate.

4. Previne producerea de noi celule cerebrale.

În circumstanțe normale, creierul are niveluri suficient de ridicate ale așa-numitului factor neurotrofic al creierului. Factorul neurotrofic cerebral este o proteină extrem de importantă pentru menținerea celulelor creierului și stimularea formării altora noi. Factorul neurotrofic cerebral poate compensa efectele negative ale stresului asupra creierului. Cu toate acestea, cortizolul îi inhibă producția, care încetinește și previne formarea de noi celule cerebrale și conexiuni neuronale. La niveluri scăzute ale factorului neurotrofic al creierului, crește riscul de depresie, schizofrenie, demență, boala Alzheimer etc.

5. Epuizează substanțele chimice importante ale creierului

Celulele creierului comunică prin substanțe chimice numite neurotransmițători. Stresul cronic reduce nivelul de neurotransmițători, în special serotonina și dopamina. Nivelurile scăzute ale acestor doi neurotransmițători vă pot face să vă simțiți mai deprimat și mai predispus la dependența de alimente, alcool, țigări, cofeină etc.

Serotonina, cunoscută și sub numele de „molecula fericită”, joacă un rol important în starea de spirit, abilitatea de a învăța și a-și aminti, de a controla apetitul, somnul și multe altele. S-a constatat că persoanele cu niveluri scăzute de serotonină sunt foarte predispuse la depresie, anxietate, supraalimentare, consum de alcool etc.

Dopamina, cunoscută sub numele de „molecula de motivație”, este responsabilă pentru sistemul de plăcere și recompensă. Deficitul de dopamină vă poate face prea distras, nemotivat, letargic, apatic. Persoanele cu deficit de dopamină sunt adesea dependente de cofeină, zahăr, alcool etc., care cresc temporar nivelurile de dopamină din creier.

Este important să știm că ...

Depresia cauzată de deficitul de serotonină este însoțită de anxietate și iritabilitate.

Depresia bazată pe deficitul de dopamină se manifestă prin letargie și lipsă de plăcere în viață.

6. Crește riscul tulburărilor psihice.

Cauza principală a majorității bolilor mintale nu este pe deplin înțeleasă. Cu toate acestea, studii recente au descoperit o diferență semnificativă între creierul persoanelor cu tulburări de stres și al celor fără. Se pare că la persoanele care suferă de stres cronic, raportul dintre substanța albă și cea gri este în favoarea albului. Stresul crește semnificativ riscul de a dezvolta anxietate și tulburări de panică, depresie, tulburare bipolară, dependență de droguri, alcoolism etc.

7. Te face timid și nesigur în anumite situații.

Mulți oameni se simt inconfortabili în timpul examenelor, interviurilor de angajare, vorbirii în public și multe altele. Motivul este din nou stresul cronic care îl face pe creier să „gândească” că este plasat într-o situație de viață și moarte, când instinctul de autoconservare prevalează asupra gândirii raționale. Acest lucru vă poate împiedica să fiți mâncat de un tigru, dar în viața modernă rareori este de ajutor.

8. Micsoreaza creierul.

Cortizolul poate opri generarea de noi neuroni în hipocamp, partea creierului care stochează amintirile. Hipocampul este crucial pentru învățare, memorie și control al emoțiilor. Stresul micșorează și cortexul prefrontal. Acest lucru afectează negativ luarea deciziilor, memoria de lucru și controlul comportamentului impulsiv.

9. Permite intrarea toxinelor în creier.

Creierul uman este foarte sensibil la toxinele de tot felul. Bariera hematoencefalică care o protejează de acestea este un grup de celule specializate care joacă rolul unei „porți creierului”. Acest filtru semipermeabil protejează creierul de substanțele dăunătoare, permițând în același timp obținerea nutrienților necesari.

Stresul cronic descompune bariera hematoencefalică și permite diferiților agenți patogeni, inclusiv metale grele, substanțe chimice și alte toxine, să traverseze bariera hematoencefalică, crescând riscul de cancer cerebral, infecții cerebrale și scleroză multiplă.