fizică

Unul dintre factorii asociați atât cu prevenirea, cât și cu tratamentul diabetului este activitatea fizică. Fiind una dintre bolile semnificative din punct de vedere social, diabetul afectează peste 346 de milioane de oameni din întreaga lume și este asociat cu ineficiența sau lipsa hormonului insulină, care controlează nivelul zahărului din sânge. Insulina permite glucozei din sânge să pătrundă în celule și să fie utilizată în scopuri energetice, scăzând astfel glicemia la limite normale. În absența insulinei sau dacă nu funcționează, nivelul zahărului din sânge crește, iar afecțiunea se numește hiperglicemie. În munca lor, mușchii consumă glucoză și scad nivelul zahărului din sânge, motiv pentru care activitatea fizică este utilizată pentru controlul diabetului, împreună cu dieta și medicația.

Tipuri de diabet

Diabetul de tip 1

  • Este asociat cu distrugerea autoimună a celulelor producătoare de insulină din pancreas.
  • Se injectează lipsa insulinei - diabet insulino-dependent
  • Apare la copii și tineri
  • Nu poate fi controlat doar prin dietă și exerciții fizice
  • Mai putin comun

Diabetul de tip 2

  • Este asociat cu acțiunea insulinei afectată și incapacitatea de a absorbi glucoza din sânge
  • Medicamentele non-insulinice sunt utilizate pentru tratament
  • Apare în principal la vârstnici peste 40 de ani
  • Poate fi controlat prin dietă și activitate fizică
  • Cel mai comun

Activitatea fizică și prevenirea diabetului

Numeroase studii arată că activitatea fizică și sportul sunt factori importanți în prevenirea diabetului de tip 2. Acest lucru se datorează în principal faptului că activitatea fizică regulată îmbunătățește sensibilitatea organismului la insulină și ajută la gestionarea nivelului de zahăr din sânge. Activitatea fizică menține, de asemenea, o greutate sănătoasă și un nivel scăzut de grăsimi din sânge, iar obezitatea și supraponderabilitatea sunt unul dintre principalii factori de risc pentru apariția diabetului de tip 2. Activitatea fizică moderată ajută la evitarea altor factori de risc asociați cu diabetul zaharat. boală. Exercițiile regulate pentru a dezvolta forța și rezistența s-au dovedit a avea un efect benefic asupra metabolismului general și reduc semnificativ riscul de diabet de tip 2.

Activitatea fizică în tratamentul diabetului

Activitatea fizică corectă și planificată joacă un rol important în controlul diabetului. Tratamentul diabetului implică construirea unui regim cuprinzător care să includă nutriție, medicamente și activitate fizică, care vizează îmbunătățirea calității vieții pacienților, reducerea riscului de accidente și complicații diabetice. Echilibrul dintre aceste trei componente este cheia eficacității optime a terapiei cu diabet. În funcție de starea generală a pacientului și de tipul de diabet, se selectează cea mai adecvată activitate fizică din punct de vedere al tipului și intensității pentru a susține rolul insulinei.

Efectele pozitive ale activității fizice:

  • Activitatea fizică duce la arderea caloriilor, care ajută la menținerea unei greutăți sănătoase și la reducerea colesterolului din sânge și a trigliceridelor. Acest lucru reduce riscul de complicații, cum ar fi hipertensiunea arterială și bolile cardiovasculare, care sunt frecvente la persoanele cu diabet.
  • Exercițiile fizice regulate sporesc eficacitatea insulinei prin îmbunătățirea sensibilității celulelor la aceasta. Activitatea fizică scade nivelul glucozei din sânge, reducând astfel nevoia de medicamente.
  • Activitatea fizică îmbunătățește circulația sângelui la brațe și picioare, care sunt zone cu probleme la persoanele cu diabet.
  • Activitatea fizică reduce stresul, care poate provoca niveluri ridicate de zahăr din sânge.
  • La unii oameni, prin exerciții fizice și o dietă bună, diabetul de tip 2 poate fi controlat fără a fi nevoie de medicamente.

Activitatea fizică și diabetul de tip 1

Datorită specificității sale și a necesității de a injecta insulină în acest tip de diabet, activitatea fizică trebuie efectuată la niveluri adecvate de zahăr din sânge și la o intensitate estimată. Exercițiul nu este recomandat pentru niveluri ridicate de zahăr din sânge peste 15 mmol/l și sub 3,5 mmol/l. Este cel mai potrivit ca activitatea fizică să fie de 60-90 minute după hrănire și la niveluri de zahăr din sânge cuprinse între 3,5 - 8 mmol/l. Activitatea fizică ar trebui să fie crescută treptat, iar la o intensitate sau o durată mai mare poate necesita un aport suplimentar de carbohidrați. Datorită riscului de hipoglicemie, ca urmare a activității fizice, ar trebui transportat zahăr sau o băutură cu zahăr pentru a o controla. Datorită tuturor acestor caracteristici ale diabetului de tip 1, este necesar să consultați un medic înainte de a începe un program de creștere a activității fizice.

Activitatea fizică și diabetul de tip 2

S-a demonstrat că activitatea fizică ușoară și regulată ajută la reducerea nivelului zahărului din sânge și a rezistenței la insulină în general. De aceea, în diabetul de tip 2, activitatea fizică este un factor foarte important în tratamentul și prevenirea complicațiilor. Deoarece persoanele cu diabet de tip 2 au adesea comorbidități multiple și sunt supraponderale, activitatea fizică trebuie administrată strict individual și în conformitate cu starea generală a pacienților. Cel mai bine este să faceți activitate fizică după ce mâncați pentru a reduce nivelul ridicat de zahăr din sânge. Se recomandă activitate fizică ușoară până la moderată, care este zilnică și planificată. Acest lucru ajută la îmbunătățirea metabolismului general și la prevenirea multor complicații diabetice.