O radiografie care utilizează material de contrast și o cameră pentru a examina fluxul de sânge printr-o arteră sau venă este numită angiogramă. Utilizat pentru arterele și venele capului, brațelor, picioarelor, spatelui sau abdomenului.

vaselor sânge

Cele mai frecvente angiograme sunt cele ale arterelor coronare (angiogramă coronariană), plămânilor (angiogramă pulmonară), creier (angiogramă cerebrală), cap și gât (angiogramă carotidă), brațe și picioare (angiogramă periferică) și aortă (aortogramă).

Într-o angiogramă, un cateter este introdus într-un vas de sânge în picior (artera sau vena femurală) sau în braț (artera sau vena axilei). Cateterul este ghidat în zona dorită și blocat. Apoi se introduce un material de contrast pe bază de iod pentru a face imaginea cu raze X clară. Această metodă este cunoscută sub numele de angiogramă convențională. Fotografiile pot fi reflectate pe un film standard cu raze X sau ca imagini digitale pe computer.

Angiograma poate detecta anevrisme (dilatații cu balon) ale vasului de sânge. De asemenea, poate vizualiza tulburări ale pereților sau blocaje ale vaselor de sânge care perturbă fluxul normal de sânge. Această metodă poate detecta bolile coronariene și cât de avansat este procesul.

În ce cazuri se recomandă studiul?

Se face o angiogramă:

  • Pentru a detecta probleme cu vasele de sânge care perturbă fluxul normal de sânge
  • Să caute modificări ale vaselor de sânge ale anumitor organe care le perturbă structura și funcțiile
  • Vizualizarea alimentării cu sânge a tumorilor
  • Detectarea unei surse de sângerare, cum ar fi un ulcer
  • Informații pregătitoare pentru intervenția chirurgicală a vaselor de sânge ale picioarelor
  • Monitorizarea modificărilor aterosclerotice la nivelul arterelor coronare

Este necesară pregătirea prealabilă?

Inainte de angiogramă, spuneți medicului dumneavoastră dacă:

  • Sunteți gravidă, suspectă sau alăptați
  • Ești alergic la iod, înțepături de insecte, alimente, medicamente sau suferi de boli alergice (cum ar fi astmul)
  • Aveți o problemă cu coagularea sângelui sau sunteți în tratament cu medicamente pentru tratarea acesteia (sindrom, aspirină, antistenocardină, warfarină)
  • Aveți boli de rinichi sau diabet

Nu mâncați și nu beți cu 4-8 ore înainte de angiogramă. Este posibil să trebuiască să opriți unele medicamente cu câteva zile înainte și o zi după procedură. Testele de sânge se fac adesea înainte de angiogramă.

Metoda de desfășurare a cercetării:

Va trebui să scoateți toate bijuteriile înainte de procedură. Probabil vi se va administra o cale intravenoasă pentru a primi medicamente și lichide, dacă este necesar. Veți fi conectat la un dispozitiv numit puls oximetru pentru a vă monitoriza semnele vitale.

Vă veți întinde pe spate pe masa din hol cu ​​aparatul de raze X. Locul cateterului va fi ras și dezinfectat, precum și anesteziat cu un anestezic local. Cateterul va fi apoi plasat și ghidat în zona dorită.

Odată ce cateterul este la locul său, contrastul va fi injectat prin el. Vi se poate cere să vă țineți respirația câteva secunde. Se vor face o serie de fotografii. Este important să stați nemișcat în acest timp.

Studiul angiogramă durează 1-3 ore, după care cateterul este îndepărtat și se aplică presiune la locul de inserție timp de 10-15 minute pentru a opri sângerarea.

Ce vei simți în timpul studiului?

Majoritatea pacienților nu simt durere la introducerea cateterului. Este posibil să simțiți tensiune în vasele de sânge pe măsură ce cateterul se mișcă. Dacă simțiți durere, spuneți medicului dumneavoastră.

Este posibil să vă simțiți cald pentru câteva secunde atunci când injectați materialul de contrast. Sentimentul este diferit la diferite persoane.

Este posibil să aveți dureri de cap, înroșire, gust sărat sau metalic în gură după utilizarea contrastului angiogramă. Aceste senzații nu durează mult. Greața și vărsăturile sunt rare.

Este bine să beți mai multe lichide după o angiogramă pentru a facilita eliminarea materialului de contrast din corp.

Există riscuri în urma efectuării studiului?

Șansa unei probleme grave cu procedura este foarte mică, dar unele probleme sunt încă posibile. În majoritatea cazurilor, acestea apar în decurs de 2 ore după procedură, când vă aflați încă în camera de recuperare. Dacă apare o problemă în timpul angiogramă, testul nu poate fi finalizat.

  • Există riscul unei reacții alergice la agentul de contrast
  • Există o mică șansă de deteriorare a peretelui vasului de către cateter sau ruperea embolului
  • Pot exista sângerări sau formarea unui cheag la locul cateterului
  • Există riscul de rănire la persoanele cu boli de rinichi
  • Cantitatea mică de radiații utilizate în timpul angiogramei nu reprezintă o amenințare semnificativă

Rezultatele studiului:

Unele dintre rezultate pot fi obținute imediat după angiogramă. Cele pline sunt de obicei gata într-o zi.

Valori normale:

  • Vasele de sânge sunt de formă, dimensiune, localizare și număr normal
  • Sângele curge uniform prin vase
  • Nu există tulburări ale pereților, blocaje sau alte probleme ale vaselor de sânge

Abateri de la normă:

  • Vasele de sânge nu sunt localizate în mod normal
  • Există încălcări pe pereții vaselor
  • Este detectată o dilatație a balonului a vasului (anevrism)
  • Suspiciune de sângerare în afara vaselor (perforație)
  • Ramificare anormală congenitală a vaselor de sânge
  • Model anormal al vaselor de sânge

Când nu trebuie să efectuați testul?

Motivele pentru care ar trebui să evitați angiogramă, sau rezultatele sunt inexacte:

  • În timpul sarcinii sau alăptării
  • Înfundarea sau denaturarea vaselor de sânge cauzate de ateroscleroză, hipertensiune sau bătrânețe
  • Incapacitatea sau dorința de a sta liniștit în timpul examinării