Craniul poate duce la o nouă înțelegere a microevoluției umane

găsit

Un craniu vechi de 2 milioane de ani descoperit de arheologii australieni aparținea unui văr îndepărtat al oamenilor moderni. Calota, găsită în timpul săpăturilor arheologice, adânc în sistemul de peșteri din Africa de Sud, are dinți mari și se pare că proprietarul său avea un creier mic, relatează canalul TV ABC.

Descoperirea, făcută în 2018, este cel mai vechi exemplu cunoscut și cel mai bine conservat al unui cerebel australopitecin numit Paranthropus robustus, spun cercetătorii de la Universitatea La Trobe din Melbourne. Pot arunca lumina asupra istoriei evoluției, au spus cercetătorii.

Fosila, găsită în Peștera Drimolen de lângă Johannesburg, este cel mai vechi și mai bine conservat craniu din lume al unui Australopithecus mascul din specia Parantropus Robustus.

Rezultatele unui studiu realizat de oamenii de știință australieni arată cum schimbările din mediu determină speciile care supraviețuiesc.

Arheologii australieni descoperă un craniu vechi de două milioane de ani al unui văr uman îndepărtat https://t.co/WjWsChiBmY

- ABC News (@abcnews) 10 noiembrie 2020

„La fel ca toate celelalte creaturi de pe Pământ, pentru ca acestea să reușească, strămoșii noștri s-au adaptat și au evoluat în funcție de mediul lor”, a spus Andy Harris, șeful Departamentului de Arheologie și Istorie al universității.

„Credem că aceste schimbări au avut loc într-un moment în care Africa de Sud a început să se usuce, ceea ce a dus la dispariția multor specii de mamifere existente”, a adăugat Harris.

Potrivit lui Angelin Lees, coautor principal al publicației, este important să știm că paranthropus robustus apare aproape în același timp cu strămoșul uman direct Homo erectus, dar acestea sunt „specii semnificativ diferite”.

„Homo erectus cu creierul său relativ mare și dinții mici și paranthropus robustus cu dinții relativ mari și creierul mic sunt experimente evolutive diferite”, a spus Lees.