rusă

În timpul guvernării patriarhului care a murit săptămâna trecută Alexy II Biserica Ortodoxă Rusă a devenit un pilon al statului, scrie Deutsche Welle.

Multe instituții au beneficiat de ascensiunea Rusiei, dar niciuna nu se poate compara cu Biserica Ortodoxă. Se consideră că sprijină statul ca purtător și gardian al valorilor rusești.

La șaptesprezece ani după sfârșitul bolșevismului numărul bisericilor s-a triplat. „Cultura ortodoxă” este predată la școală. Preoții se amestecă în activitatea institutelor științifice și a armatei, chiar și în traficul și consumul stradal. De exemplu, la Nijni Novgorod, preoții au oprit recent o campanie de publicitate Coca-Cola. De sărbători, politicienii și oamenii de afaceri stau în fața altarului. Jumătate dintre ruși se consideră „ortodocși”. Religia aparține stilului de viață și se află în cercurile superioare.

Renașterea triumfătoare este asociată cu numele său: Alexy II, care a preluat conducerea ortodoxiei ruse în 1990 și a murit vinerea trecută la 79 de ani de un atac de cord.

Alexis, cu un nume civil Alexey Ridiger, s-a născut în Estonia într-o familie cu rădăcini germane și a făcut o carieră fulgerătoare. La 32 de ani, el este deja arhiepiscopul Tallinului și Estoniei, în timp ce se ridică în același timp la Moscova. A fost, de altfel zvonuri că sub numele „Drozdov” a colaborat cu KGB.

Noua armonie dintre biserică și stat este un produs al domniei lui Putin, dar nu este neobișnuit pentru Biserica Răsăriteană. Moscova, „a treia Roma”, a fost considerată gardianul creștinismului, dar niciodată ca o putere independentă. Chiar și decizia privind succesorul regretatului Alexis, care trebuie ales în cel mult șase luni, este puțin probabil să fie luată în totalitate independent.

El este printre candidați Mitropolitul Chiril, „ministrul de externe” al patriarhiei, care ori de câte ori este posibil, poate afecta homosexualitatea și declinul valorilor occidentale, dar demonstrează din când în când distanță de politică.

Președintele Medvedev și soția sa Svetlana sunt credincioși. Unii le văd ca motorul clericalizării adânci a Rusiei. Nu mai rămân mult până la convertirea ortodoxiei într-o biserică de stat, avertizează criticii.

În arena internațională biserica rusă este la fel de fără compromisuri precum Kremlinul. Relațiile cu Vaticanul rămân tensionate: patriarhia i-a acuzat pe catolici că încearcă să-i ia credincioșii.

Până la final, Alexy al II-lea nu a permis papei să vină în Rusia.