boala

Boala biliară sau colelitiaza este cea mai frecventă boală gastro-intestinală. Potrivit Asociației Europene pentru Cercetarea Ficatului (EASL), aproximativ 20% dintre europeni sunt afectați de calculii biliari. Colelitiaza duce la internări mai mari în spital decât orice altă afecțiune gastroenterologică. Cu toate acestea, doar jumătate dintre persoanele cu calculi biliari dovediți au simptome clinice care necesită tratament.
Bătrânețea, sexul feminin și o dietă bogată în calorii, bogată în carbohidrați, cu conținut scăzut de fibre, împreună cu obezitatea și factorii genetici, sunt principalii factori predispozanți pentru calculii biliari. Terapia de substituție hormonală la femeile menopauzale prezintă, de asemenea, un risc crescut de boli biliare, în special colecistita.


Durere asemănătoare colicilor în abdomenul superior, icterul și febra se numără printre principalele simptome ale bolii vezicii biliare și ale căilor biliare. Durerea de peste 15 minute în epigastru sau abdomenul superior drept, care iradiază către umărul drept sau la spate, însoțită sau nu de greață și vărsături, poate atrage atenția medicului asupra colicilor biliare. La mai mult de jumătate dintre pacienții afectați, manifestarea inițială a fost urmată de alte atacuri de durere. Prezența mai multor calculi biliari crește riscul de coledocolitiază simptomatică sau colecistită acută.


Institutul Național de Sănătate și Îngrijire (NICE) din Marea Britanie recomandă pacienților cu suspiciuni de calculi biliari să li se efectueze ultrasunete abdominale și teste de sânge, inclusiv teste ale funcției hepatice. La pacienții cu o probabilitate mare de coledocolitiaza este necesară efectuarea colangiografiei retrograde endoscopice (ERC) cu intervenție terapeutică, adică. sfincterotomia biliară și extracția calculului.


De regulă, tratamentul coledocolitiazei este indicat numai la pacienții cu simptome clinice. De obicei, nu există indicații pentru colecistectomie la pacienții asimptomatici, cu excepția cazului în care se găsesc calculi biliari mai mari de 3 cm, polipi mai mari de 1 cm sau vezică biliară din porțelan, care sunt asociați cu un risc crescut de a dezvolta cancer al vezicii biliare.


Asociația Europeană pentru Cercetarea Ficatului și Institutul Național de Sănătate și Îngrijire recomandă un tratament conservator la pacienții cu colelitiaza asimptomatică. Utilizarea terapiei medicamentoase cu acid ursodeoxicolic este recomandată pacienților simptomatici cu pietre mici sau pacienților cu zgură biliară. Tratamentul adecvat al colicilor biliare este terapia medicamentoasă cu antiinflamatoare nesteroidiene.


Colecistectomia este tratamentul de alegere atât pentru colelitiaza simptomatică necomplicată, cât și pentru prezența dovedită a zgurii biliare cu colici biliare caracteristice. Obiectivele tratamentului chirurgical sunt de a evita debutul ulterior și de a elimina complicațiile existente ale colelitiazei, precum și de a preveni pacienții cu risc crescut de a dezvolta cancer de vezică biliară.


Colecistectomie laparoscopica este noul standard de tratament chiar și pentru inflamația acută a vezicii biliare. Este indicat tratamentul separat al colelitiazei și coledocolitiazei detectate simultan. Primul pas este îndepărtarea endoscopică a pietrelor căilor biliare, urmată (ideal în 72 de ore) de colecistectomie. Coledocolitiaza detectată în imagistica de diagnostic și care cauzează simptome precum colici, icter sau inflamație trebuie tratată endoscopic. Chiar și în timpul sarcinii, coledocolitiaza simptomatică trebuie tratată cu papilotomie endoscopică și extracție a pietrei.


Calculii biliari peste 3 cm, polipii peste 1 cm și vezica biliară din porțelan prezintă un risc mult mai mare de malignitate. În aceste circumstanțe, colecistectomia selectivă este indicată chiar și pentru colelitiaza asimptomatică.

Materialul este informativ și nu poate înlocui consultația cu un medic. Asigurați-vă că consultați un medic înainte de a începe tratamentul.