cele

Aproape 20% dintre oameni tind să fie dependenți de alimente sau dependenți de alimente. Acest procent este chiar mai mare în rândul persoanelor obeze.

Persoanele care au o astfel de dependență raportează că nu pot controla consumul anumitor alimente.

Unele alimente provoacă simptome de dependență mai mult decât altele.

Cercetătorii de la Universitatea din Michigan au urmărit dependența de alimente la 518 persoane. Ei au folosit scara Yale Food Addiction (YFAS) ca ghid. Acesta este instrumentul cel mai frecvent utilizat pentru evaluarea dependenței alimentare. Toți participanții primesc o listă de 35 de alimente, atât procesate, cât și neprelucrate. Evaluează cât de probabil au probleme cu fiecare dintre aceste 35 de alimente, pe o scară de la 1 (deloc captivant) la 7 (extrem de captivant). În acest studiu, 7-10% dintre participanți au fost diagnosticați cu dependență alimentară normală. 92% dintre participanți au prezentat un comportament de dependență față de anumite alimente. Au dorit în repetate rânduri să refuze să le consume, dar nu au reușit să o facă.

Iată care sunt alimentele care creează cel mai mult dependență:

Rezultatele

Nu este surprinzător că majoritatea alimentelor considerate dependente au fost procesate. Aceste alimente sunt de obicei bogate în zahăr sau grăsimi sau ambele. În schimb, cele mai puțin dependente sunt în mare parte alimentele neprelucrate.

După fiecare mâncare, scorul mediu dat în studiu este dat pe o scară de la 1 (deloc captivant) la 7 (extrem de captivant).

pizza (4.01), ciocolată (3.73), chipsuri (3.73), prăjituri (3.71), înghețată (3.68), cartofi prăjiți (3.60), cheeseburger (3.51), tort (3.26), brânză (3.22), slănină 3.03), pui prăjit (2,97), popcorn (cu unt) (2,64), cereale pentru micul dejun (2,59), bomboane chewy (2,57), friptură (2,54), brioșă).

castraveți (1,53), morcovi (1,60), fasole (fără sos) (1,63), mere (1,66), orez brun (1,74), broccoli (1,74), banane (1,77), somon (1,84), porumb (fără ulei sau sare) (1,87), căpșuni (1,88), granola (1,93), apă (1,94), biscuiți (obișnuiți) (2,07), covrigi (2,13), piept de pui (2,16), ouă (2,18), nuci (2,47).

Dependența de alimente este mult mai mult decât o lipsă de voință, deoarece există motive biochimice pentru care unii oameni își pierd controlul asupra consumului.

Acest comportament este de multe ori mai des asociat cu alimentele procesate, în special cele cu conținut ridicat de zahăr și/sau grăsimi.

Alimentele procesate sunt de obicei concepute pentru a avea un gust foarte bun. Sunt bogate în calorii și provoacă dezechilibre semnificative ale zahărului din sânge. Aceștia sunt factori cunoscuți care pot provoca pofta de mâncare.

Totul este în minte

Cea mai mare contribuție la comportamentul dependenței o are creierul uman. Eliberează dopamină și alte substanțe în timpul meselor. Având un astfel de centru „plin de satisfacții” se explică de ce multor oameni le place să mănânce.

Consumul de junk food procesat eliberează cantități uriașe de substanțe chimice care ne fac să ne simțim bine. În mod logic, creierul provoacă pofte pentru aceste alimente hiper-recompensatoare. Acest lucru poate duce la un ciclu vicios numit comportament alimentar captivant sau dependență de alimente.

Consumul de alimente cu un singur component poate ajuta la reducerea probabilității de a dezvolta dependență de alimente.

Mulți oameni care sunt dependenți de alimente au nevoie de ajutor pentru a o depăși. Lucrul cu un terapeut poate aborda toate problemele psihologice majore care contribuie la dependența de alimente, în timp ce un nutriționist poate planifica o dietă care nu conține alimente declanșatoare fără a priva corpul de nutriție.