cercetare

Efectul mâncării nedorite se numără printre cele mai mari amenințări din prezent

Schimbarea stării mediului reprezintă o amenințare gravă pentru producția și valoarea nutrițională a plantelor cultivate. Institutul londonez de igienă și medicină tropicală efectuează un studiu care demonstrează modul în care schimbările climatice scad randamentele și „aspiră” substanțele nutritive din legume și leguminoase, ridicând întrebări serioase cu privire la viitorul siguranței economice și al sănătății publice.

Efect de junk food

Plantele care sunt vitale pentru dieta noastră zilnică sunt afectate de factori precum lipsa apei, creșterea temperaturilor și concentrații mai mari de dioxid de carbon. Cercetările anterioare s-au concentrat pe recoltarea culturilor majore, cum ar fi grâul, orezul și porumbul, dar nimeni nu a examinat încă utilitatea culturilor în astfel de modificări. Fenomenul în care culturile sunt private de valoarea lor nutritivă ridicată din cauza mediului înconjurător se numește efect de junk food, care tradus din engleză înseamnă efectul de junk food.

Cercetările efectuate de oamenii de știință britanici arată că conținutul de minerale, proteine ​​și vitamine din fructe și legume a scăzut în ultimele câteva decenii, deoarece până de curând oamenii acordau prioritate producțiilor mai mari în termeni cantitativi decât calitativi.

Legumele și leguminoasele sunt o componentă vitală a unei diete sănătoase, echilibrate și durabile, iar medicii, oferind recomandări dietetice, sfătuiesc în mod constant oamenii să le includă în meniul lor. Cu toate acestea, experiența oamenilor de știință arată că disponibilitatea acestor culturi și saturația acestora cu elemente utile scade treptat, arată cercetările.

Dioxidul de carbon schimbă comportamentul culturilor

Împreună cu lipsa apei și temperatura crescută, motivul scăderii valorii nutriționale a culturii este concentrația mai mare de dioxid de carbon în atmosferă. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor știu că este bine pentru plante. Cu toate acestea, concentrația crescută de dioxid de carbon duce la o creștere a proceselor intensive de fotosinteză, care permite plantelor să transforme lumina soarelui în alimente. Chiar dacă acest lucru ajută plantele să crească, acest proces are și un efect secundar - acestea încep să producă carbohidrați mai simpli, cum ar fi glucoza. Acest lucru este în detrimentul altor nutrienți esențiali de care oamenii au nevoie pentru a rămâne sănătoși, inclusiv proteine, zinc și fier.

Datele recente publicate cu privire la impactul climatului asupra securității alimentare arată că cele mai vulnerabile regiuni sunt țările din sudul Europei, Africa și Asia de Sud, unde riscul scăderii randamentelor din cauza temperaturilor ridicate este cel mai mare. În următoarele decenii, fermierii din aceste zone vor recolta cu 31% mai puțin.

Calculele arată că eforturile din ultimii ani de a dezvolta sectoare precum producția de cereale au dat roade - producția de grâu și orez este de trei ori mai mare decât este necesar, în timp ce fructele și legumele din multe locuri lipsesc din dietele zilnice ale oamenilor.

Deficitul de micronutrienți

În viitor, omenirea se va confrunta nu numai cu lipsa de alimente și cu foamea, ci și cu deteriorarea sănătății datorită calității scăzute a alimentelor vegetale, prezic oamenii de știință. Una dintre cele mai mari probleme constă în creșterea potențială a deficiențelor de micronutrienți. Potrivit unui studiu al Global Burden of Disease (GBD), aproximativ 1,5 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza consumului redus de legume. Consumul zilnic de fructe și legume pe cap de locuitor în lume este cu 20-50% mai mic decât nivelul minim recomandat.

Cea mai bună modalitate de a atenua amenințarea pentru culturi în viitor este schimbarea priorităților în producția agricolă. Oamenii de știință cred că, dacă vrem să evităm criza, este necesar să căutăm noi varietăți de culturi mai nutritive. Dar oamenii de știință au descoperit că în deceniile următoare, omenirea nu va începe să se deplaseze activ în această direcție.