Stânga și dreapta fără majoritate în PE

fost

Rezultatele alegerilor europene de săptămâna trecută arată că, pentru prima dată în istoria de 40 de ani a legislaturii, grupurile politice tradiționale de stânga și de dreapta nu vor avea majoritate. Cifrele oficiale neconfirmate de la Bruxelles, luni seară, arată că conservatorii Partidului Popular European (PPE), deși rămân cea mai mare forță politică din PE, pierd aproape 40 de locuri și 216 din 216 rămân.

Similar este și soarta unificării partidelor tradiționale de stânga - grupul socialiștilor și democraților (S&D), care a pierdut aproape același număr de locuri ca principalii lor oponenți din PPE. Cu 751 de locuri în Adunarea legislativă europeană, acest lucru înseamnă că niciunul dintre părți nu va avea suficientă influență pentru a dicta agenda și prioritățile singure în următorul mandat de cinci ani al Parlamentului European. A treia și a patra forță politică, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) și Verzii, care primesc între 108 și 110 și respectiv 69-70 de locuri și sunt aliați tradiționali în politica europeană, devin forța politică decisivă atât PPE și S&D vor trebui să ia în considerare la lansarea inițiativelor lor legislative.

Extrema dreaptă și euroscepticii rămân grupați în tabere separate. Cei din Europa Libertății și Democrației Directe (PESA), conduși de politicianul britanic Nigel Farage, au ocupat 54 de locuri. „Europa Națiunilor și Libertăților”, care include partidele marilor câștigători ai Eurovotului - „Liga” italiană a vicepremierului Matteo Salvini și „Adunarea Națională” franceză a lui Marin Le Pen, ocupă 58 de locuri. O potențială uniune între cele două grupuri le-ar putea transforma într-o a treia forță politică în PE în fața liberalilor și în spatele PPE și S&D, spun observatorii.

La nivel național, conservatorii guvernanți ai Marii Britanii au suferit, fără îndoială, cea mai mare înfrângere, pierzând 15 din cele 18 locuri și trimitând doar trei europarlamentari la Bruxelles până la 31 octombrie, când Brexit a fost amânat.

Parisul va lupta pentru Barnier
Euroliberalii îl împiedică pe Weber în funcția de șef al CE
Partidul politic Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), care după alegeri își întărește poziția de a treia forță politică în Parlamentul European, intenționează să conteste candidatura lui Manfred Weber - „candidat spitz” al Partidului Popular European ( PPE) pentru următorul președinte al Comisiei Europene.

Acest lucru reiese dintr-un interviu cu Pascal Canfen, al doilea pe lista partidului președintelui francez Emmanuel Macron, care se așteaptă să fie coloana vertebrală a noii alianțe liberale, citată de „Politico”. „Cu siguranță credem că candidatul PPE este complet necalificat. "Vom folosi toate resursele noastre în măsurarea forțelor pentru a avea cel puțin un candidat francez, dacă nu Michel Barnier, care este aproape de centrul de greutate centrist al noului Parlament European", a spus Canfen. ALDE intenționează, de asemenea, să adopte o declarație conform căreia o nouă majoritate europeană nu ar fi posibilă fără participarea noului grup de liberali pe care partidele membre intenționează să îl înființeze după formarea noului Parlament European.

Extrema dreaptă a învins partidul lui Macron
Verzii au suflat statu quo-ul în Franța
Adunarea Națională va avea un alt deputat după Brexit

Marea surpriză a alegerilor europene de duminică din Franța a fost descoperirea neașteptată a Europe Ecology - Verzii, care cu aproximativ 13% din voturile exprimate ca a treia forță politică a țării.

„Adunarea Națională” de extremă dreaptă a Marinei Pen a venit pe primul loc, urmată de Partidul Republican, Forward! a președintelui Emmanuel Macron. Cele două partide vor avea fiecare 23 de deputați, dar după Brexit, câștigătorul Adunării Naționale va primi un alt europarlamentar. Potrivit datelor oficiale, verzii nu numai că jefuiesc partea principală a votului tinerilor - alegătorii cu vârsta sub 35 de ani, ci și izolează complet partidele tradiționale franceze, precum republicanii (fosta Uniune pentru Mișcarea Populară a președintelui Nicolas Sarkozy) sau Socialiștii, care primesc aproximativ 8 și 5 la sută din voturi.

Din cauza pierderii, Tsipras a fost nevoit să organizeze alegeri anticipate
Premierul grec Alexis Tsipras a fost obligat să convoace alegeri parlamentare anticipate după ce Syriza a pierdut euro cu 24% sau cu aproape 10% mai puțin decât Noua Democrație de dreapta opoziției. Datele cele mai probabile pentru alegeri sunt 30 iunie sau 7 iulie, a raportat AFP.

Încurajat de victoria lui Salvini pentru noi reguli bugetare în UE
Vicepremierul italian și liderul Ligii de extremă dreapta, Matteo Salvini, a anunțat că victoria partidului său la alegerile europene îi conferă mandatul de a cere o modificare a regulilor bugetare stricte în UE, a informat Reuters. Liga a câștigat duminică 34% din voturi

După furia votului, Farage vrea să negocieze Brexit-ul
Liderul Brexit, Nigel Farage, a cerut ieri să ia parte la discuții privind ieșirea Marii Britanii din UE, a informat Reuters. Motivul cererii sale este furia pe care formația sa - creată în urmă cu doar două luni, a obținut-o în votul pentru PE, luând 1/3 din voturi.