asumi

Accentuarea problemei stilului de viață amintește oamenilor de responsabilitatea lor pentru boli. Deși astăzi acordăm mai multă atenție alimentației adecvate decât în ​​trecut, importanța acesteia pentru o sănătate bună nu este încă pe deplin recunoscută de societate.

Nutriția clinică modernă utilizează în principal schema „celor patru grupe principale de alimente” (dintre care jumătate sunt produse de origine animală, datorită lobby-ului industriei), precum și modelul medical modern, care evaluează alimentele în funcție de conținutul său biochimic. Cea mai mare atenție este acordată ingredientelor active, cum ar fi vitaminele și mineralele, și efectul lor specific asupra organismului. Principiile medicinei alternative, care utilizează cunoștințele convenționale de biochimie și, de asemenea, subliniază beneficiile alimentelor sănătoase, mai puțin procesate, au devenit recent din ce în ce mai populare în medicina tradițională.

Cu toate acestea, majoritatea celor oferite de ambele comunități medicale este o abordare foarte simplistă a nutriției. Probabil în primii ani ai medicinei occidentale, când alopatia (medicina clasică tradițională care utilizează medicamente) era fratele mai mic al naturii, exista o maximă „Lasă-ți mâncarea să fie medicamentul tău și medicamentul tău să fie mâncare”. În acele vremuri, cultura occidentală era mai mult de tip rural, deci agricolă. Odată cu urbanizarea și detașarea de mediul nostru natural, ne-am pierdut respectul față de elementele din care facem parte. În astfel de condiții, medicina alopată a ajuns la o poziție de autoritate aproape supremă.

Întreruperea comunicării noastre naturale cu mediul înconjurător, schimbarea impusă a ritmului vieții și importanța dietei și a comportamentului zilnic fac ca suferința să fie „rece” și „gripă”, inconveniente din viața noastră stresantă. Odată cu utilizarea antibioticelor și antihistaminicelor, alopatia devine un erou, iar natura un inamic căruia nu i se va acorda teritoriul de drept. Ce ironie - la urma urmei, natura triumfă, deoarece simptomatologia noastră devine mai complicată și cu rădăcini mai profunde.

Bolile degenerative cronice sunt emblema oficială a societății industriale moderne. Acest lucru duce inevitabil la o creștere amețitoare a costului asistenței medicale, deoarece intervențiile trebuie să devină mai invazive și perioada de recuperare mai lungă. Credem că speranța de viață crește datorită îngrijirii medicale sporite, dar acesta este doar un mit. Îngrijirea sănătății și igiena îmbunătățite au un impact mai mare asupra sănătății decât medicina modernă. De asemenea, am redus mortalitatea infantilă, ceea ce ar trebui să ducă la o speranță de viață mai bună. În același timp, însă, numărul copiilor sănătoși de optzeci și nouăzeci de ani este în scădere. Majoritatea locuitorilor în vârstă din zilele noastre sunt mai slabi decât în ​​trecut.

Utilizarea alimentelor proaspete și de calitate în timpul nostru a devenit extrem de complicată. Ceea ce puteți cumpăra pe piață astăzi are foarte puțin de-a face cu produsele de acum 80 de ani. Abuzul și hibridizarea îngrășămintelor și pesticidelor au creat boabe, fructe și legume cu conținut scăzut de nutrienți. Solurile sunt supra-plantate și lipsite de minerale, ceea ce duce, de asemenea, la un conținut redus de minerale în fructe și legume. Chiar și produsele „proaspete” sunt tratate cu substanțe chimice (cum ar fi dioxidul de sulf), ceruri de petrol sau radiații gamma. Această practică nu a apărut deoarece servește la îmbunătățirea calităților nutriționale, ci pentru că servește economiei.

Schimbul de alimente transcontinentale și internaționale a creat oportunități de a combina alimente din diferite zone climatice. Aceasta este o mare provocare pentru papilele noastre gustative, dar provoacă stres în corpul nostru. Dacă combinația de alimente nu este adaptată corespunzător schimbării anotimpurilor, condițiilor climatice sau este incorectă, aceasta duce la instabilitate digestivă și va agrava sănătatea. Cu fiecare zi care trece, această situație se înrăutățește, din cauza tehnologiilor de inginerie genetică, care, de exemplu, oferă injectarea morcovilor cu ADN de banane pentru a le face mai mari și mai dulci. De fapt, combinația de alimente la nivel genetic va face ca literatura cu privire la beneficiile și efectele diferitelor alimente asupra corpului uman să fie aproape lipsită de sens.

Animalele domestice din care se obține carne sunt crescute inuman și neecologic. Condițiile de trai precare, alimentele saturate chimic și antibioticele utilizate pentru a preveni infecțiile sau pentru a „pompa” animalele în mod artificial pentru a se îngrășa, le fac slabe și bolnave. La produsele lactate, este obișnuit să se utilizeze cipuri de computer situate sub pielea vacilor care controlează nivelul hormonilor (ceea ce este firesc atunci când mamele alăptează puii lor). Acest lucru duce adesea la inflamația mamelor de vaci, care la rândul lor sunt tratate cu antibiotice, iar virușii mută și duc astfel la boli precum „Vacă nebună”. Laptele din supermarket conține reziduuri ale acestor antibiotice, care pot provoca colici sau alte probleme stomacale frecvente la copiii hrăniți cu lapte de vacă.

În A Diet for a New America, John Robbins a comentat astfel de cazuri din punct de vedere nutrițional și moral. Potrivit acestuia, tratamentul inuman al oamenilor față de toate celelalte forme de viață este cea mai mare perversiune a timpurilor moderne. Dacă încercarea de a transplanta un ficat de babuin la un om are succes, piața acestor organe va crește, iar babuinul va fi crescut în ferme special în acest scop. Un alt exemplu al acestei atitudini de exploatare este uciderea urșilor negri în China cu singurul scop de a obține bila datorită proprietăților sale de vindecare. În același timp, există echivalenți de plante, cum ar fi șofranul, care are aceleași proprietăți de vindecare ca și bila ursului.

Cu cât devenim mai sensibili la interdependența dintre specii pentru a menține armonia globală, cu atât mai mult trebuie să căutăm alternative la distrugerea excesivă a altor specii, care pot avea beneficii pe termen scurt pentru unele, dar inevitabil vor duce la suferință pentru majoritate. Și uimit de abundența alimentelor, consumatorul mediu nu ar trebui să creadă că mâncarea de pe rafturile supermarketurilor strălucitoare este bună, ar trebui să știe că industria alimentară produce pentru profit, nu îngrijirea sănătății.

Singurul lucru pe care îl putem face este să ne asumăm responsabilitatea individuală și să alegem o dietă etică. O astfel de responsabilitate față de sine nu ar trebui considerată o povară. De fapt, a fi responsabil înseamnă a fi „capabil” să „răspundem”, să fim atenți și să ne gândim la ceea ce este corect și la ce nu.

Pasul pe care îl putem face este un stil de viață vegan biocentric.