repari

Metabolismul și viteza acestuia joacă un rol major în viața noastră. Când avem suficientă energie suntem motivați, energici și gata să facem lucruri diferite. Opusul este, de asemenea, adevărat - atunci când suntem flămânzi sau epuizați, nu avem putere pentru activități mentale și/sau fizice. Faptul că ne este foame sau plin este determinat de faptul dacă organismul nostru are caloriile necesare disponibile. Cu un metabolism lent sau care funcționează prost, nu ne alimentăm corpurile cu suficientă energie.

Organismul are două surse de energie - aportul de alimente și rezerve stocate sub formă de grăsime corporală. Când avem suficientă insulină în sânge, organismul nu ne poate folosi rezervele de grăsime. Pentru a face lucrurile mai ușoare, să facem o analogie cu un frigider și un congelator - frigiderul este sistemul digestiv, iar congelatorul este grăsime corporală. În fiecare zi umplem frigiderul cu alimente și folosim conținutul acestuia pentru energia de care avem nevoie. Când nu este (aproape) nimic în el, începem să „luăm” energie din congelator. Dar alimentele din congelator nu sunt „gata” pentru utilizare imediată, iar corpul nostru trebuie să „se adapteze” procesării sale.

Insulina este un hormon secretat de pancreas care scade nivelul zahărului din sânge, ajutând celulele din corpul nostru să-l absoarbă. Prezența sa pune corpul nostru într-o stare anabolică, în care corpul nostru folosește energia primită din surse externe pentru creșterea țesuturilor. Aceasta ascunde congelatorul și ne lasă doar frigiderul. Cu toate acestea, rezervele sale se epuizează rapid și rămânem flămânzi, obosiți și epuizați pentru că ne lipsește energia.

Astfel, într-o dietă hipocalorică și în mesele frecvente, în principal glucide, nivelurile de insulină rămân mai mari decât de obicei. În acest caz, luăm cu siguranță mai puține calorii decât avem nevoie, iar corpul nostru nu știe ce să facă. Ne ține flămând și obosit și, în timp, ne încetinește metabolismul, totul pentru a ne adapta la calorii și la stilul nostru de viață.

Acesta este unul dintre motivele pentru care, după ce au slăbit o anumită greutate, revin la cantitatea lor inițială „surprinzător” rapid. Pentru că atunci când ne întoarcem la dieta noastră normală, luăm (multe) mai multe calorii decât avem nevoie.

De asemenea, ca urmare a unei diete cu conținut scăzut de calorii, se elimină adesea mai multă masă musculară din corp decât grăsimea. O soluție la această problemă ar fi o dietă bogată în proteine. În el, organismul este hrănit cu glucoză produsă de proteine. Acest proces împovără ficatul și lasă în urmă produsele reziduale. De aceea este extrem de important să consumați legume care ajută la curățarea ficatului. Avantajele dietei ketogenice față de dieta bogată în proteine ​​vor fi discutate într-un articol separat, dar ambele sunt opțiuni bune pentru a pierde în greutate.

Aici unii oameni pot spune că mesele frecvente accelerează metabolismul. Acest lucru este complet greșit și a fost respins în multe studii științifice din ultimii ani [1]. Metabolismul este afectat de cantitatea (și calitatea) alimentelor, nu de frecvența consumului.

Este normal ca metabolismul să încetinească de-a lungul anilor, dar aici ne vom concentra în principal pe factorii pe care îi influențăm.

Dieta ketogenică duce la niveluri minime stabile de insulină. În ea, organismul folosește cetone în loc de glucoză pentru energie. Cetonele sunt grăsimi, indiferent dacă sunt corp sau ingerate, transformate în particule pe care corpul le poate folosi pentru energie. Când „luăm” alimente din congelator (din analogia de mai devreme), transformăm grăsimea subcutanată în cetone. Astfel, organismul poate folosi cetone din alimente (frigider), precum și pe cele create din grăsimea corporală. Acest lucru duce la menținerea unei rate metabolice normale, dar în același timp la arderea grăsimilor.

Este important de reținut că aplicarea doar a dietei ketogene necesită o reducere a caloriilor. Deoarece corpul nu face distincție între cele două surse de energie, cu o reducere controlată și moderată a caloriilor, nu te vei simți mai înfometat sau epuizat.

În postul (intermitent), nu mâncăm prea mult timp. În această perioadă, frigiderul este gol și, deoarece nu am mâncat, se reduce și concentrația de insulină din sânge. Având în vedere că suntem în același timp la o dietă ketogenică, nivelurile de insulină sunt absolut minime.

Apoi corpul se îndreaptă direct către rezerva de grăsime (congelator) și metabolismul nu încetinește. În plus, o serie de studii [2] arată că rata metabolică revine chiar la normal. În funcție de experiența dvs. cu diete, vârstă și alți factori, acest lucru poate dura ceva timp. Perioada medie de recuperare este de aproximativ 20-30 de zile.

Corpul nostru este ca o centrală electrică. Prelucrează mâncarea (caloriile) din mers. Cu cât mă mișc mai mult, cu atât avem nevoie de mai multă energie. Urmând o dietă ketogenică și/sau post, corpul nostru are o sursă nelimitată de energie sub formă de grăsime corporală.

Cele mai eficiente sunt exercițiile de intensitate ridicată, cu o scurtă pauză între seturi, dar lungi între antrenamente. De 3 ori pe săptămână timp de 40-60 de minute cu o zi de odihnă este suficient pentru a vă accelera metabolismul și, odată cu acesta, cantitatea de grăsime arsă.

Cofeina și alte stimulente ale sistemului nervos accelerează, de asemenea, metabolismul și duc la pierderea în greutate, dar fac acest lucru stimulând secreția de adrenalină. Această afecțiune este de scurtă durată și duce la oboseala receptorilor de adrenalină din creier și la oboseală, ceea ce duce la consumul de mai multe calorii și la revenirea la greutatea pierdută. Prin urmare, aceasta este o soluție pe termen scurt și nu ar trebui aplicată dacă se doresc rezultate pe termen lung. Cofeina și alți stimulanți sunt perfect normali pentru consum, dar nu și pentru arderea grăsimilor.

[1] Heather J. Leidy, Wayne W. Campbell; Efectul frecvenței consumului de mâncare asupra controlului apetitului și consumului de alimente: Scurt sinopsis al studiilor de hrănire controlată, 2, Jurnalul de nutriție, volumul 141, numărul 1, 1 ianuarie 2011, paginile 154–157

[2] Leonie K Heilbronn, Steven R Smith, Corby K Martin, Stephen D Anton, Eric Ravussin; Post alternativ de zi la subiecți nonobezi: efecte asupra greutății corporale, a compoziției corporale și a metabolismului energetic, The American Journal of Clinical Nutrition, Volumul 81, Ediția 1, 1 ianuarie 2005, paginile 69–73