Acestea sunt alimente destinate copiilor cu vârste cuprinse între 4-14 ani, ambalate în ambalaje colorate sau identificate în mod explicit/promovate de producătorii lor ca „bebeluși”.

cerere

Diferența dintre textele publicitare pure și revendicările reglementate legal în publicitatea alimentară este mică

de Elena Todorova, avocat, Shoenherr

Acestea sunt alimente destinate copiilor cu vârste cuprinse între 4-14 ani, ambalate în ambalaje colorate sau identificate în mod explicit/publicitate de către producătorii lor ca „bebeluș”.

Motivul acestui articol este controversa mass-media cu privire la faptul că definiția „copilăresc” sau forma sa singulară, folosită pe ambalajul alimentelor, constituie o afirmație care încalcă cerințele legislației alimentare.

Răspunsul este un nu răsunător, iar liniile de mai jos sunt un rezumat al argumentelor în sprijinul acestei opinii.

Trebuie remarcat de la bun început că această afirmație nu se aplică etichetării alimentelor pe bază de cereale și a alimentelor pentru bebeluși destinate să satisfacă nevoile nutriționale specifice ale sugarilor și copiilor mici în stare bună de sănătate, deoarece aceste alimente fac obiectul unei reglementări legislative separate.

În acest caz vorbim despre alimente destinate copiilor cu vârsta cuprinsă între 4-14 ani, ambalate în ambalaje colorate sau definite în mod explicit/promovate de producătorii lor ca „bebeluș”.

Diferența dintre textele publicitare clare și mențiunile reglementate legal în publicitatea alimentară este mică, dar acest lucru nu înseamnă că nu există nicio diferență. Legiuitorul a încercat să reglementeze dorința industriei de a angaja consumatorii prin Regulamentul (CE) № 1924/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate făcute asupra produselor alimentare (Regulamentul 1924/2006). Acest regulament se aplică direct pe teritoriul Bulgariei ca țară a Uniunii Europene și are prioritate față de legile și reglementările naționale.

Deja la punctul 16 din motivele Regulamentului 1924/2006, legiuitorul afirmă: „Este important ca mențiunile alimentare să fie ușor de înțeles de către consumator și este necesar să se protejeze toți consumatorii de mențiuni înșelătoare. În conformitate cu principiul proporționalității și în ordinea să aplice în mod eficient măsurile de protecție conținute în acestea, Prezentul regulament ia ca punct de plecare consumatorul mediu care este în mod rezonabil informat și rezonabil observator și prudent, ținând seama de factorii sociali, culturali și lingvistici., conform interpretării Curții Europene de Justiție, dar se acordă atenție prevenirii exploatării consumatorilor ale căror caracteristici îi fac deosebit de sensibili la cereri înșelătoare. "În următoarea frază, legiuitorul dă un exemplu de grup de consumatori susceptibili de a induce în eroare. afirmații: „În cazurile în care o reclamație vizează în mod specific un anumit grup de utilizatori, cum ar fi copiii, este de dorit să se evalueze impactul din punctul de vedere al unui membru mediu al grupului respectiv”.

Pe scurt, următoarele sunt clare de la început: 1. Revendicările sunt permise dacă îndeplinesc anumite condiții; și 2. Dacă îndeplinesc condițiile este determinat de poziția membrului mediu al grupului de consumatori căruia i se adresează cererea. Pe scurt, dacă reclamația se adresează tuturor utilizatorilor adulți, dacă aceasta este înșelătoare va fi evaluată în lumina înțelegerii utilizatorului care este în mod rezonabil informat și rezonabil observator și prudent (termenul folosit în versiunea în limba engleză a aceluiași este circumspect, adică prudent). Sau într-un alt mod - posibilitatea unei cereri de a induce în eroare nu ar trebui judecată nici din punctul de vedere al specialiștilor în marketing, nutriționiști, avocați sau tehnologi alimentari care sunt specialiști, nici din punctul de vedere al persoanelor cu alfabetizare redusă sau cu dizabilități mintale în percepții.

Pentru a face distincția între o creanță și o creanță reglementată legal, răspunsul la întrebare trebuie să fie:

Știri de weekend: 2,5 milioane de bulgari ar putea fi vaccinați până în iunie, susținător loial al șefului HDZ al Merkel

Aeroportul Burgas așteaptă 6.400 de zboruri charter anul acesta

Dezinformare industrializată

Știri de weekend: 2,5 milioane de bulgari ar putea fi vaccinați până în iunie, susținător loial al șefului HDZ al Merkel

Aeroportul Burgas așteaptă 6.400 de zboruri charter anul acesta

Dezinformare industrializată

fotografia zilei

ING își ridică prognoza pentru redresarea economiei bulgare la 3,3%

Dezinformare industrializată

Ce este atunci o „reclamație”?

Conform regulamentului citat, o reclamație este orice mesaj sau prezentare, ușor de înțeles pentru consumatorul mediu, care nu este cerut de lege, este comunicat consumatorului sub orice formă - printr-o imagine, grafică sau simbol și care afirmă, creează un impresia sau sugerează că un aliment are anumite caracteristici.

Care sunt tipurile de creanțe reglementate legal?

În principiu, există două tipuri de afirmații: mâncare și sănătate.

Mențiune nutrițională este orice mesaj care afirmă, dă impresia sau sugerează că un aliment are anumite calități nutriționale benefice datorită:

(b) substanțe nutritive sau alte substanțe pe care: (i) le conține; (ii) conține în proporții reduse sau crescute; sau (iii) nu conține.

Sănătate este orice afirmație care afirmă, dă impresia sau sugerează că există o legătură între o categorie de alimente, un anumit aliment sau unul dintre ingredientele sale și sănătatea consumatorilor. Curtea de Justiție a considerat că, în absența unor clarificări cu privire la legătura directă sau indirectă, termenul ar trebui interpretat pe scară largă.

Ce reclamații reglementate legal sunt permise?

Permis alimente revendicările sunt enumerate în anexa la Regulamentul 1924/2006 și îndeplinesc cerințele stabilite în acesta. Exemple de astfel de afirmații dietetice sunt: ​​„fără grăsimi”; „fără zaharuri adăugate” sau „sursă de vitamina C”.

În 2012, comisia a adoptat o listă de mențiuni de sănătate permise, altele decât afirmațiile referitoare la reducerea riscului de boală și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Exemple sunt: ​​„Zincul contribuie la menținerea stării osoase normale”, „Vitamina D contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar”, „Vitamina B6 contribuie la reducerea oboselii și oboselii” etc.

Cererile referitoare la dezvoltarea și sănătatea copiilor, precum și cererile de reducere a riscului de îmbolnăvire, pot fi utilizate numai dacă au fost autorizate în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul 1924/2006.

O afirmație referitoare la dezvoltarea și sănătatea copiilor este una care se referă în mod explicit la sănătatea copiilor, se bazează pe dovezi științifice colectate exclusiv și în mod specific pentru sănătatea copiilor și care este utilizată pe produse sau pentru a face publicitate produselor special concepute pentru copii. Un exemplu al unei astfel de afirmații permise este „Vitamina D este necesară pentru creșterea și dezvoltarea normală a oaselor la copii”. A fost adoptat prin Regulamentul 1389/2016 și este acceptabil pentru utilizare numai pentru alimentele care sunt cel puțin o sursă de vitamina D în sensul Regulamentului 1924/2006.

Cele de mai sus ar trebui să faciliteze distincția afirmațiilor referitoare la dezvoltarea și sănătatea copiilor, atât de alte afirmații de sănătate, cât și de textele obișnuite de marketing. În concluzie, se poate rezuma că afirmațiile legate de dezvoltarea și sănătatea copiilor sunt un tip de afirmații de sănătate. Acestea pot fi utilizate numai dacă sunt permise în modul prevăzut de lege. Afirmațiile care nu îndeplinesc aceste condiții, dar afirmă, dau impresia sau sugerează că există o legătură între aliment și sănătatea copiilor, sunt inacceptabile.

Utilizarea obișnuită a definiției „bebeluș” (inclusiv a treia persoană singular forme) în combinații precum „salate pentru bebeluși/biscuiți/gustări”, „cârnați pentru bebeluși”, „brânză pentru bebeluși”, „suc de fructe pentru bebeluși”, dacă nu este suplimentat afirmații/sugestii (cum ar fi „promovează imunitatea/rezistența osoasă/agilitatea/concentrarea în învățare”, sau de la vizualizarea acestora prin actorie/animație etc.) nu menționează, nu creează o impresie și nu sugerează că există legătura dintre produsul în cauză și sănătatea copiilor. Cel puțin nu în părinții obișnuiți, care este în mod rezonabil bine informat și în mod rezonabil atent și precaut. O astfel de utilizare oferă direcția către ce grup de utilizatori, producătorul și-a orientat produsul. Dacă legiuitorul ar fi avut în vedere interdicția absolută a utilizării definiției „copiilor”, ar fi interzis utilizarea ilustrațiilor copiilor pe ambalajele cu alimente și nu există o astfel de interdicție.

Motivul acestui articol este controversa mass-media cu privire la faptul că definiția „copilăresc” sau forma sa singulară, folosită pe ambalajul alimentelor, constituie o afirmație care încalcă cerințele legislației alimentare.