Icterul este o acumulare de bilirubină în sânge. Bilirubina este un pigment galben eliberat în timpul distrugerii celulelor roșii din sânge. Prea mult din acest pigment cauzează îngălbenirea pielii, a ochilor și a gingiilor.

Ficatul filtrează de obicei bilirubina din sânge, astfel încât icterul este de obicei asociat cu boli hepatice sau insuficiență.

Majoritatea cazurilor de icter apar la nou-născuți, copii mici și adolescenți și adulți imunocompromiși.

În majoritatea cazurilor, nivelurile de bilirubină din sânge de 2 până la 3 miligrame pe decilitru (mg/dL) sau mai mare vor provoca simptome vizibile.

Cum dieta joacă un rol în recuperarea icterului?

pentru

Dieta unei persoane joacă un rol important în recuperarea și prevenirea icterului.

În timpul digestiei, ficatul produce bilă, care ajută intestinul să descompună grăsimile.

Ficatul este, de asemenea, responsabil pentru procesarea sau metabolizarea celor mai absorbiți nutrienți, toxine și medicamente.

Toate alimentele și băuturile necesită ca ficatul să facă o anumită cantitate de muncă. Dar diferiți nutrienți și substanțe chimice sunt absorbiți și metabolizați diferit, făcând unii mai mulți ficat decât alții.

Cantitatea de lucru pe care trebuie să o facă ficatul crește atunci când alimentele sunt greu de digerat. Acest lucru este valabil mai ales pentru cantități mari de zaharuri rafinate, sare și grăsimi saturate.

Toxinele, cum ar fi alcoolul și unele medicamente, pot deteriora celulele ficatului în timpul metabolismului.

Persoanelor cu icter li se recomandă de obicei să mănânce alimente și băuturi care ajută la îmbunătățirea digestiei și a metabolismului, protejează ficatul de alte daune și detoxifică ficatul.

Ce să mănânce

Medicul va oferi un plan de tratament individual, inclusiv sugestii dietetice, unei persoane care se recuperează de icter.

Aceste sugestii vor varia în funcție de gravitatea cazului și de toate afecțiunile medicale majore. Dar există unele alimente și băuturi pe care majoritatea persoanelor cu icter sunt sfătuiți să le adauge în dieta lor.

Alimentele și băuturile consumate în timpul recuperării icterului includ:

A rămâne hidratat este una dintre cele mai bune modalități de a-ți ajuta ficatul să-și revină de icter. Apa nu numai că ajută la calmarea digestiei, dar ajută și ficatul și rinichii să elimine toxinele.

Majoritatea oamenilor ar trebui să bea cel puțin 64 de grame sau puțin sub 2 litri de apă pe zi.

Dacă oamenii găsesc gustul, pot încerca să adauge o linguriță sau mai mult suc de lămâie proaspătă, lime sau grapefruit în apă pentru o doză suplimentară de antioxidanți.

Fructe și legume proaspete

Fructele și legumele proaspete conțin antioxidanți puternici și fibre care pot ajuta la limitarea leziunilor hepatice în timpul metabolismului și al degradării ușoare.

Toate fructele și legumele conțin o anumită cantitate de nutrienți hepatici, dar unele soiuri sunt utile în special pentru bolile hepatice. Ei includ:

  • afine întregi, afine și struguri
  • citrice, în special lămâi, lămâi și grapefruit
  • papaya și pepene galben
  • dovleci, cartofi dulci și cartofi dulci
  • avocado și măsline
  • roșii
  • morcovi, sfeclă și napi
  • legume crucifere precum broccoli, conopidă și varză de Bruxelles
  • ghimbir și usturoi
  • spanac și legume verzi

Pentru beneficii optime pentru sănătate, oamenii ar trebui să mănânce fructe și legume întregi și să evite produsele cu conținut scăzut de fibre, cum ar fi sucurile și amestecurile de fructe.

De asemenea, se recomandă limitarea sau evitarea zaharurilor foarte procesate și rafinate, cum ar fi siropul de porumb de fructoză de înaltă calitate (HFCS).

Cafea și ceai de plante

Cafeaua și ceaiurile din plante conțin doze mari de antioxidanți, precum și cofeină, care poate stimula digestia.

Cu moderatie, cafeaua sa dovedit a reduce riscul de boli ale ficatului, inclusiv cancerul si fibroza (cicatrici), si incetineste progresia acesteia.

Cereale integrale

Cerealele integrale conțin cantități mari de substanțe nutritive adecvate ficatului, inclusiv grăsimi sănătoase, fibre, antioxidanți și minerale.

Un studiu din 2013 confirmă faptul că subiecții bogați în fulgi de ovăz, bogați în beta-glucan, îmbunătățesc funcția ficatului după 12 săptămâni de consum.

Nuci și leguminoase

Majoritatea nucilor și leguminoaselor sunt bogate în antioxidanți, inclusiv vitamina E și acid fenolic.

Nucile și leguminoasele integrale sunt, de asemenea, bogate în fibre și grăsimi sănătoase. Studiile arată că nucile și alte coji de lemn sunt bune pentru funcția ficatului atunci când sunt consumate în mod regulat.

Proteine ​​slabe

Proteinele slabe, inclusiv tofu, leguminoase și pește, pun mai puțină presiune pe ficat decât carnea roșie. Peștele gras, cum ar fi somonul și macroul, conțin omega-3 și zinc, care ajută la metabolismul acizilor grași, alcoolilor, carbohidraților și proteinelor.

Alimente de evitat

Alimentele și băuturile care trebuie evitate sau limitate în timpul recuperării icterului includ:

alcool

Alcoolul este toxic pentru majoritatea țesuturilor interne ale corpului, inclusiv pentru ficat. Consumul excesiv de alcool poate provoca inflamații cronice, reduce funcția ficatului și poate duce la fibroză.

Majoritatea persoanelor cu icter sau alte boli ale ficatului ar trebui să încerce să evite cu totul alcoolul.

Glucide rafinate

Sifonul, produsele coapte, pâinea albă și pastele conțin cantități mari de zahăr rafinat.

Prea mult zahăr a fost legat de o serie de afecțiuni de sănătate care afectează funcția ficatului, inclusiv diabetul de tip 2 și obezitatea.

Alimente ambalate, conservate și afumate

Multe alimente ambalate, conservate sau afumate, în special delicatese și conserve de legume, conțin niveluri ridicate de conservanți.

Acești conservanți sunt de obicei forme de sare, cum ar fi nitrații și sulfații. Sarea deshidratează organismul, îngreunând digestia și metabolismul și punând stres pe ficat.

Produsele alimentare cu 1,5 grame de sare la 100 g (sau 0,6 g sodiu) sau mai mare sunt considerate sare.

Grăsimi saturate și trans

Mâncărurile prăjite, grase și rapide conțin cantități mari de grăsimi saturate și trans greu digerabile, în special cele preparate cu uleiuri vegetale parțial hidrogenate.

Unele produse lactate, inclusiv brânza, laptele integral și iaurtul integral, conțin, de asemenea, niveluri ridicate de grăsimi saturate.

Cercetătorii nu sunt pe deplin siguri de ce, dar studiile arată că persoanele care consumă cantități mari de grăsimi saturate și trans trec prin modificări hepatice și cresc rezistența la insulină. Insulina ajută la controlul nivelului zahărului din sânge și la absorbția zahărului

Nivelurile ridicate de grăsimi saturate și trans au fost, de asemenea, legate de obezitate și malnutriție, care sunt, de asemenea, factori de risc pentru boli hepatice, inclusiv icter.

Se recomandă limitarea aportului de grăsimi saturate la 5 până la 6% din totalul caloriilor și limitarea sau evitarea grăsimilor trans în general.

Pește sau crustacee crude sau crude

Peștele și crustaceele crude sau insuficient gătite pot conține toxine care pot afecta ficatul și alte organe digestive.

Există, de asemenea, riscul ca acestea să conțină viruși, bacterii și paraziți care pot infecta ficatul.

Carne de vită și porc

Carnea bogată, cum ar fi carnea de vită și de porc, conține niveluri ridicate de aminoacizi și grăsimi animale, care sunt greu de digerat și care afectează ficatul deteriorat.

Majoritatea studiilor arată că carnea slabă, cum ar fi păsările de curte și peștele, precum și proteinele vegetale precum leguminoasele și tofu, sunt mai benefice pentru sursele de proteine ​​hepatice.

Cine beneficiază de alimentele din ficat?

Persoanele cu risc crescut de icter sunt adesea sfătuiți să mănânce anumite alimente sănătoase pentru a le reduce șansele de a dezvolta boala.

Persoanele care pot beneficia de alimente sănătoase și suplimente hepatice includ:

  • femeile însărcinate și mamele care alăptează
  • nou-născuți și copii foarte mici
  • indivizii imun-compromis
  • persoanele cu boli hepatice, cum ar fi hepatita, obstrucția căilor biliare (calculi biliari sau tumori) și boli hepatice alcoolice sau grase
  • persoanele care iau anumite medicamente eliberate pe bază de rețetă, în special medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), medicamente pentru durere, steroizi, medicamente imune și de reglementare
  • persoanele cu boli moștenite, în special sindromul Gilbert și sindromul Dublin-Johnson

Cu toate acestea, majoritatea copiilor și adulților care iau o dietă sănătoasă și echilibrată prezintă un risc scăzut de a dezvolta icter și nu trebuie să facă modificări dietetice decât dacă este recomandat de un medic.