CE ÎNSEAMNĂ DISTONIA NEURO-VEGETATIVĂ?

distonie

DISTONIA VEGETATIVĂ - SIMPTOME ȘI CAUZE

Distonia vegetativă este o tulburare funcțională a sistemului nervos și implică o serie de modificări ale activității sale.
Simptome
Modificările caracteristice sunt:

  • scăderea abilităților fizice;
  • sare în tensiunea arterială - crește și pulsul accelerează;
  • senzație de neputință și lipsă de inițiativă;
  • dureri de cap, gât și dureri abdominale;
  • transpirație, sudoare rece, mâini umede și reci;
  • critici sporite față de ceilalți și de tine;
  • dispariția simțului umorului;
  • pierdere în greutate;
  • insomnie;
  • respirație variabilă și superficială;
  • dureri de spate;
  • iritabilitate și resentimente.

Stresul ne însoțește în mod constant viața, este o reacție împotriva unor situații neobișnuite, neobișnuite și a încărcăturilor. De foarte multe ori, o persoană plină de energie pentru o perioadă scurtă de timp, chiar și doar câteva zile, își pierde dorința de toate și fiecare efort își pierde sensul pentru el. În combinație cu această stare mentală apar diferite de simptomele normale ale pierderii în greutate fizice, insomnie, dificultăți de respirație, dureri în inimă și piept, transpirații. În astfel de cazuri, chiar și transpirația are un miros diferit. Acest lucru poate fi însoțit de frisoane, nervozitate, stări alternante de furie și plâns, adesea fără un motiv aparent. Reticența de a face orice afectează negativ nu numai pe cel care suferă, ci și pe cei dragi.
Există un singur pas de la starea normală la boală. Stabiliți limite și preveniți răul care poate urma.

Povești personale

DISTONIA VEGETATIVĂ ȘI ATACUL PANIC

Tulburarea de panică, cunoscută și sub numele de atac de panică sau sindrom de panică, se caracterizează printr-o varietate de simptome, manifestate diferit la diferite persoane, care se bazează pe distonie neuro-vegetativă (dezechilibru tranzitoriu mai mult sau mai puțin recurent al sistemului nervos autonom). Frecvența cu care apare este de un caz la 75 de persoane. Cele mai frecvente simptome care apar în mod neașteptat și fără notificare prealabilă și sunt însoțite de un sentiment de frică aparent irezistibil sunt: ​​bătăi rapide ale inimii (așa-numita inimă galopantă), dificultăți de respirație (senzație că „nu poți respira”), frică, atingerea unei groazi care aproape ne paralizează, amețeli, amețeli, greață, transpirații abundente (mai ales deseori pe palme), tremurături, dureri în piept, respectiv în zona inimii, bufeuri care trec prin corp sau frisoane reci, amorțeală degetelor și de la picioare, incontrolabilă îndemn la defecare etc. Întregul complex sindrom descris poate conține unul sau mai multe dintre simptomele enumerate și este de obicei însoțit de sentimentul de teamă că vom muri, că vom înnebuni sau că vom leșina într-un loc public și ne vom expune.

Simptomele enumerate sunt semnele clasice ale reacției de „luptă sau fugă”, care apare atunci când o persoană se simte amenințată sau este în primejdie. Diferența este că un atac de panică apare ca din „nimic”, în situații complet inocente, uneori în timpul somnului. Tulburare de panica nu este o afecțiune care pune viața în pericol, nu există nicio persoană care să fi murit sau să fi înnebunit din cauza ei. Semnificația socio-medicală a acestui tip de tulburare este că poate afecta foarte mult calitatea vieții. Există pacienți care sunt închiși permanent acasă, refuză să iasă neînsoțiți și părăsesc așezarea (uneori cartierul) în care locuiesc chiar și o oră, nu mai merg la muncă, ies cu prietenii, devin total dependenți de prezența una sau mai multe persoane apropiate, începe un tur constant de medici, instituții medicale, în cel mai rău caz, și psihici, toate acestea ducând la desocializarea permanentă și agravarea problemei. Omul devine un prizonier voluntar, iar cătușele și limitările pe care și le pune în sine sunt în mintea sa.