creierului

Nu există nici un act de bunătate, oricât de mică ar fi o pierdere de timp. Gesturile de empatie și bunăvoința sunt o expresie a iubirii, recunoștinței și adevăratei înțelepciuni. Ne conectează cu ceilalți în cel mai complet și mai nobil mod posibil.

Interesant este că Charles Darwin a vorbit despre influența enormă a bunătății asupra vieții și dezvoltării ființelor umane. Potrivit lui, instinctul nostru cel mai puternic și cel mai valoros este cel care face posibilă supraviețuirea nu numai pentru umanitate ca specie, ci și pentru toate ființele vii.

Bunătate are propriul spațiu în creierul și folosește rețelele neuronale de empatie. Când cineva din jurul nostru suferă și are nevoie de îngrijire, el ne încurajează bunătatea, provocându-ne să-i oferim ajutorul și confortul nostru.

Acest mecanism excepțional are un scop specific: să ne facă să ne dăm seama că suntem mult mai puternici atunci când suntem conectați cu alți oameni decât atunci când suntem singuri. Acesta este un punct interesant la care am dori să analizăm mai îndeaproape.

Ființele umane sunt programate să fie bune

Jerome Kagan este un cunoscut profesor de psihologie la Universitatea Harvard care apără ideea că bunătatea este încorporată în creierul uman.

„După cum spune Charles Darwin, bunătatea - cum ar fi dragostea, compasiunea și grija pentru celălalt, sunt tendințe biologice care au un scop specific - să ne ajute să supraviețuim ca specie”, spune profesorul Kagan.

Din păcate, doar pentru că creierul vine cu acest „program instalat” nu înseamnă că avem tendința de a pune bunătatea pe primul loc pe lista noastră de priorități. Există și alte tendințe biologice care au, de asemenea, un impact uriaș asupra comportamentului nostru - furia, gelozia și, desigur, violența.

La rândul său, Daniel Goleman ne amintește că una dintre cele mai intense emoții pentru creier este compasiunea - atunci când o experimentăm, se activează întregul sistem limbic, se eliberează neurochimice - cum ar fi oxitocina, care organizează un întreg spectacol de emoții pozitive, inclusiv empatia și dorința de a face bine ne înnobilează și mai mult ca specie. Acesta este un fenomen incredibil care merită să fie practicat.

Potrivit experților în emoții umane bunătate este un instinct ereditar care i-a învățat pe strămoșii noștri îndepărtați că într-un mediu ostil nu supraviețuiește celui mai puternic, ci mai degrabă cel care a creat în jurul său cea mai bună rețea de sprijin.

Emoțiile sunt contagioase, iar neuronii noștri oglindă ne permit să identificăm frica în celălalt pentru a anticipa riscul sau să înțelegem că ajutorul pe care îl oferim altora este o modalitate de a investi în noi înșine, astfel încât și pe viitor să putem fi ajutați când nevoie de el.

Bunătatea și compasiunea îmbunătățesc sănătatea mintală

Dacher Keltner, profesor de psihologie la Universitatea din California, explică faptul că valorile care alcătuiesc coloana vertebrală a societăților moderne ne distrug complet înclinația naturală spre compasiune și bunătate.

Banii, de exemplu, sunt unul dintre principalele aspecte care individualizează, izolează și încurajează concurența acerbă. Ne pierdem atât sentimentul de apropiere socială, cât și dorința noastră de a recunoaște bunăstarea semenilor noștri, deoarece devenim imperceptibil rivali care concurează pentru mai multe onoruri, bani și câștiguri. „De aceea, cei mai bogați oameni manifestă rareori compasiune”, scrie prof. Keltner în cartea sa „Născut pentru a fi bun”.

Practicarea meditației pline de compasiune

Este interesant de observat, totuși, că compasiunea, precum și bunătatea, pot fi instruite. Dacă vă dați seama că v-ați distanțat prea mult de natura voastră și sunteți ghidați în primul rând de egoism și materialism, poate fi timpul să vă gândiți la necesitatea schimbării.

Potrivit unui studiu publicat în revista Psychological Science, practica meditației compasive activează zone din creier care nu au mai fost folosite de mult timp.

Meditație plină de compasiune este o tehnică budistă bazată pe vizualizare.

Implică prezentarea diferitelor situații în care o persoană dragă trece printr-o perioadă dificilă, iar tu răspunzi durerii sale cu compasiune și ajutor. Vizualizarea începe cu gândirea la oamenii apropiați, dar extinde treptat cercul, trecând prin prieteni, colegi, vecini și cunoscuți până ajungeți la străini complet.

Ideea principală este să simpatizezi cu durerea, problemele și frica celeilalte persoane și să fii pregătit să-i oferi ajutorul tău.

Acest tip de exerciții de meditație includ un control adecvat al respirației și contactul cu cele mai profunde emoții. Potrivit cercetătorilor, acestea ameliorează stresul și ne ajută să investim în bunăstarea altora cu bogăție interioară care poate schimba lumea.

Pentru că bunătatea este singura investiție care nu dă greș niciodată.