stresului

Unii experți estimează că între 75-90% din vizitele la medic sunt legate direct sau indirect de complicațiile legate de stres. Este o problemă majoră în lumea modernă, datorită rețelelor de socializare, orelor lungi de lucru, lipsei de activitate fizică și altor factori. Stresul poate provoca o varietate de probleme de sănătate, dar una dintre cele mai frecvente despre care majoritatea oamenilor nu sunt conștienți este efectul său asupra nivelului hormonal și capacitatea noastră de a menține o greutate sănătoasă.

Orice sursă de stres asupra corpului, fizică sau emoțională, determină producerea hormonului cortizol, care este adesea numit „hormonul stresului”. Cortizolul este important pentru supraviețuirea noastră și, atunci când vine vorba de o situație critică, ne ajută să reacționăm.

Problema este că atunci când suntem sub stres constant, nivelurile de cortizol rămân ridicate, ceea ce afectează apoi multe procese, inclusiv metabolismul și stabilitatea emoțională. Studiile arată că producția cronică ridicată de cortizol este legată de boli, inclusiv anxietatea, tulburările de somn, dezechilibrele hormonale, problemele de fertilitate și, desigur, creșterea în greutate.

Când vine vorba de incapacitatea de a pierde în greutate, stresul poate deveni acea problemă discretă pe care nici nu o bănuim.

Iată cinci exemple ale modului în care stresul cronic poate afecta negativ calitatea vieții, poate deranja echilibrul hormonal și, prin urmare, preveni pierderea în greutate.

1. Stresul interferează cu somnul bun

Cortizolul este un hormon asociat cu vigilența, deci una dintre cele mai importante sarcini ale sale este de a ne ajuta să fim motivați, treji și să răspundem provocărilor mediului. Nivelurile de cortizol sunt, de obicei, cele mai mari dimineața, scăzând treptat pe tot parcursul zilei și apoi scăzând la cele mai scăzute niveluri noaptea, în jurul orei în care trebuie să ne culcăm.

Când nivelurile de cortizol și alți hormoni ai stresului, cum ar fi adrenalina, sunt anormal crescute pe parcursul zilei, poate fi dificil să vă relaxați sau să adormiți și vă poate face să vă treziți foarte devreme (în jurul orei 2-4 dimineața), simțindu-vă treaz. inca obosit. Această lipsă de somn poate afecta direct menținerea greutății, deoarece afectează nivelurile de leptină și grelină, hormoni ai foamei care dictează pofta de mâncare și sațietatea după masă.

2. Stresul crește pofta de mâncare

Nu este surprinzător, mulți oameni observă că cu cât programul lor este mai rapid și mai greu, cu atât este mai greu să ții o dietă sănătoasă. Acest lucru este valabil mai ales atunci când vine vorba de urmărirea unor noi obiceiuri alimentare, deoarece cercetările arată că stresul face ca oportunitatea de a reveni la vechile obiceiuri proaste mai mare.

Deoarece acești hormoni pot afecta starea de spirit, somnul și digestia, nivelurile ridicate de stres contribuie de obicei la dorința de zahăr și carbohidrați. În plus, cercetările arată că unele persoane care au „reactoare cu cortizol ridicat” tind să consume mai multe calorii în zilele în care se simt stresate decât cele care au „reactoare scăzute”. cu mai puțin stres.

Studiile care examinează asocierile dintre stres și comportamentul alimentar au constatat, de asemenea, că nivelurile ridicate de stres sunt un factor de risc important pentru dezvoltarea multor tipuri de dependențe, inclusiv dependențe. Astfel, stresul poate crește riscul de obezitate și alte boli metabolice asociate consumului de alimente delicioase, bogate în calorii, care au proprietăți satisfăcătoare și de îmbunătățire a dispoziției (cum ar fi cele care sunt foarte procesate, bogate în grăsimi și/sau bogate în zahăr) ). Acest lucru se datorează faptului că stresul scade nivelurile de „hormoni ai fericirii”, cum ar fi serotonina, și căutăm plăcerea în eliberarea de neurotransmițători legați de recompensă (mâncare).

3. Stresul contribuie la tulburările digestive

Stresul este una dintre principalele cauze ale bolilor sistemului digestiv și ale tulburărilor, inclusiv constipație sau diaree, reflux acid și intoleranță la anumite alimente. Acest lucru se datorează faptului că stresul poate crește inflamația, care, la rândul său, poate deteriora țesuturile din tractul gastrointestinal și, astfel, poate afecta absorbția adecvată a nutrienților și poate duce la o serie de alte simptome.

Desigur, supraalimentarea din cauza stresului poate provoca, de asemenea, disconfort digestiv. Studiile au descoperit că hormonii de stres ridicați pot perturba semnalele de la hormonii apetitului, care vă avertizează când este timpul să nu mai mâncați și vă ajută să controlați cât de mult mâncați. Studii recente arată că secreția de grelină este „intens receptivă atât la stresul acut, cât și la cel cronic”.

4. Stresul împiedică activitatea

Deși este posibil să slăbești puțin consumând doar alimente mai sănătoase, activitatea este esențială pentru menținerea greutății. Deoarece stresul crește inflamația și slăbește sistemul imunitar, acesta poate contribui, de asemenea, la simptome care interferează cu menținerea unui stil de viață activ, cum ar fi lipsa de energie, recuperarea întârziată după efort, boli și dureri frecvente, durere și rigiditate la nivelul mușchilor și articulațiilor.

5. Stresul poate duce la conștiința estompată, starea de spirit scăzută și motivația scăzută

Unul dintre rolurile cortizolului este de a direcționa glucoza (derivată din surse de carbohidrați din dietă) către mușchi pentru a face față amenințărilor percepute sau surselor de stres. Când suntem sub stres constant și glucoza este deviată pentru a face față acestor amenințări potențiale, acest lucru ne lasă cu mai puțină energie sau combustibil pentru activitatea creierului și stabilizarea stării de spirit.

Studiile arată că modificările hormonale cauzate de stres pot afecta negativ capacitatea ta de concentrare. Ele pot duce, de asemenea, la o lipsă de motivație și, prin urmare, la o capacitate mai mică de a adopta noi obiceiuri mai sănătoase. Acesta este și motivul pentru care nu puteți sau nu doriți să urmați o nouă dietă sau antrenament.