Dr. Elena Kabakchieva-Georgieva | 04 mai 2017 | 0

necontrolata

Sindromul alimentației nocturne este în esență o tulburare alimentară asociată cu o schimbare a ritmului circadian al alimentației. Se deosebește de sindromul de supraalimentare, deși persoanele afectate prezintă și o tendință de a mânca mult. În acest din urmă caz, însă, necesitatea hranei depășește cantitatea luată, care nu este neapărat mare și rareori necesită respectarea anumitor diete.

Boala afectează aproximativ 1,5% din populație. Bărbații și femeile sunt la fel de afectați de o ușoară predominanță a femeilor.

Ce caracterizează sindromul alimentar de noapte?

Persoanele cu această tulburare alimentară sunt mai susceptibile de a fi supraponderale sau obeze. Se simt fără control asupra comportamentului lor alimentar și mănâncă în secret, chiar și atunci când nu le este foame. În același timp, sunt extrem de rușinați și își regretă comportamentul.

De multe ori mănâncă mai repede și în cantități mai mari decât alte persoane în aceeași perioadă de timp. În majoritatea cazurilor, nevoia de hrană depășește însăși nevoia fiziologică, dar continuă să mănânce, chiar dacă există un sentiment de plenitudine și disconfort. Conștienți de ceea ce se întâmplă, adesea mănâncă separat de ceilalți pentru a-și reduce disconfortul. O combinație de vinovăție, depresie și aversiune față de propria intoleranță sunt caracteristice acestei tulburări alimentare.

Cea mai mare parte a aportului zilnic de alimente afectate de această tulburare se ia seara sau noaptea. Micul dejun este mic sau deloc dimineața, dar se trezesc noaptea cu o nevoie copleșitoare de hrană, care este adesea sub formă de gustări, adică alimente bogate în calorii. În majoritatea cazurilor, adormirea din nou este imposibilă până când nu este ingerată cantitatea necesară de alimente.

Trăsăturile caracteristice ale persoanelor afectate de această tulburare alimentară sunt:

  • Supraponderal;
  • Aderarea frecventă la tot felul de diete;
  • Depresie sau anxietate;
  • Alcoolismul sau alt tip de dependență - narcotice, droguri etc;
  • Perfecționism și monitorizare strictă a greutății;
  • Stima de sine negativă și autocritica ridicată.

Care sunt cauzele acestei tulburări alimentare?

Motivele pot fi variate, dar deseori complexe. Uneori, obiceiurile din viața de student sunt transferate la maturitate și este dificil să rupi un regim greșit. În alte cazuri, angajamentul ridicat al mediului de lucru este o condiție prealabilă pentru renunțarea la prânz, ceea ce poate duce la supracompensare seara.

În mod paradoxal, pe de o parte, apariția acestei tulburări se dovedește a fi tocmai ca răspuns la respectarea diferitelor regimuri dietetice. Acest lucru se explică prin nevoia pur fiziologică a creierului de a-și obține caloriile necesare noaptea, când voința și constrângerile sunt mai tocite într-o stare de somn. O altă cauză posibilă este stresul.

Care este terapia consumului de noapte?

Ca și în cazul altor tipuri de tulburări alimentare, terapia necesită o abordare cuprinzătoare. În primul rând, este important să conștientizăm problema în sine și să recunoaștem factorii care o determină sau o susțin. Recunoașterea problemei și acceptarea faptului că cei afectați nu sunt vinovați pentru ceea ce se întâmplă este cel mai important pas spre vindecare.

Tratamentul include optimizarea obiceiurilor alimentare și a valorii nutriționale a consumului de alimente, exerciții fizice și o combinație de terapie cognitiv-comportamentală, terapie comportamentală dialectică, terapie interpersonală și terapie de stres.

Cel mai important este conștientizarea propriei forțe și încredere pentru a face față acestei tulburări alimentare.

Materialul este informativ și nu poate înlocui consultația cu un medic. Asigurați-vă că consultați un medic înainte de a începe tratamentul.