Proiecte existente

În cadrul programului Orizont 2020, actualul program de cercetare și inovare, au fost mobilizate resurse semnificative pentru a aborda fiabilitatea informațiilor din mass-media socială și de altă natură. Observatorul social pentru analiza și dezinformarea rețelelor sociale (SOMA) și alte proiecte finanțate de UE (PROVENANCE, SocialTruth, EUNOMIA, WeVerify) să permită sectorului social media să determine înțelegerea dinamicii sale și a relației dintre social media și alte sectoare.

proiecte

Observatorul a adunat deja o cantitate semnificativă de resurse și analize privind infodemia legată de coronavirus, precum și cunoștințe despre dezinformare. Soluțiile propuse iau forma diferitelor tipuri de proiecte, inclusiv: o platformă de verificare a conținutului; instrumente de verificare a faptelor; metodologie pentru evaluarea impactului socio-economic al dezinformării; strategii și acțiuni pentru creșterea alfabetizării media, analiza barierelor legale și aspecte legate de autoreglementare în cadrul comunității; un depozit de cunoștințe legate de dezinformare.

Proiectul HERoS de exemplu, contribuie la îmbunătățirea eficacității măsurilor ca răspuns la o pandemie. Scopul său este de a ajuta serviciile de urgență din domeniul sănătății publice să ia decizii în cunoștință de cauză. În acest scop, proiectul dezvoltă o nouă metodă de clasificare și filtrare a informațiilor de pe rețelele de socializare, pentru a contracara mai bine zvonurile și dezinformarea legate de coronavirus.

Activitățile altor câteva proiecte în derulare în cadrul Orizont 2020 (Public Challenge 6 și secțiunea Știință cu și pentru societate) au fost modificate pentru a include coronavirusul. De exemplu, în cadrul proiectului Coinformează, având ca scop dezvoltarea instrumentelor de promovare a gândirii critice și a alfabetizării digitale pentru o societate mai bine informată, site-ul web Informații false și COVID-19 au fost deja publicate. În cadrul proiectului CĂUTARE, care lucrează asupra calității și eficacității comunicării pe teme științifice și tehnologice, a acordat în mod firesc atenție diferitelor aspecte ale comunicării de calitate pe probleme științifice în legătură cu criza coronavirusului. În cadrul proiectului TRESCA, având ca scop construirea încrederii în știință și inovație prin practici de comunicare inovatoare între cercetători, jurnaliști și decidenți, au fost analizate și practicile digitale cheie pentru a opri dezinformarea.

Scopul proiectului finanțat de Orizont 2020 FANDANGO este colectarea și verificarea diferitelor tipuri de date de știri, surse media, social media, date deschise pentru a detecta știrile false și pentru a asigura o comunicare mai eficientă și mai fiabilă pentru toți cetățenii europeni. În acest sens, proiectul FANDANGO își propune să îndepărteze barierele din calea interoperabilității datelor prin furnizarea de tehnici unificate și o platformă integrată pentru seturi mari de date pentru a ajuta industria media tradițională să facă față noii economii informaționale bazate pe date. Prin creșterea transparenței prin prisma responsabilului cercetare și inovare.

Consiliul European de Cercetare (ERC) sprijină studiile teoretice, precum cele dezvoltate de Phil Howard, directorul Oxford Internet Institute și beneficiarul de subvenții pentru cercetătorii certificați de la ERC pentru proiect. COMPROP („Propaganda computațională: un studiu al impactului algoritmilor și roboților asupra dialogului politic în Europa”). Proiectul aplică cele mai bune metode disponibile în științe sociale și informatice pentru a găsi soluții. Studiul este deja disponibil pe site-ul ENS și în seria ERCTalks. Împreună cu echipa sa, Phil Howard a ținut săptămânal informări despre dezinformarea despre coronavirus și a oferit recent un interviu despre dezinformarea în timpul pandemiei coronavirusului. Lucrarea lui Jason Rifler, profesor la Universitatea din Exeter și beneficiarul unei subvenții pentru cercetători consacrați pentru DEBUNKER („Concepții greșite în politică, sănătate și știință: cauze, consecințe și căutarea soluțiilor”) este prezentat în acest articol recent publicat.

În curând vor începe mai multe cercetări, cum ar fi proiectul TARIF, care se ocupă cu diseminarea știrilor false prin furnizarea unui cadru teoretic pentru realizarea previziunilor verificabile. Proiectul va dezvolta cercetări multidisciplinare pentru a ne îmbunătăți înțelegerea procesului de luare a deciziilor și a greșelilor pe care le-am făcut în legătură cu știrile false, utilizând tehnici experimentale și computerizate (matrice de informații mari și sisteme complexe).

Consiliul European pentru Cercetare sprijină, de asemenea, proiecte care să demonstreze fezabilitatea unui concept precum Vești bune, în care tehnologia de învățare aprofundată este utilizată pentru a detecta știrile false. Scopul este de a construi capacitatea tehnologică pentru detectarea algoritmică a știrilor false pe social media, utilizând o nouă paradigmă. În loc să urmeze abordarea tradițională a analizei conținutului de știri, acest proiect va analiza modele de diseminare a știrilor pe rețelele de socializare. Nucleul algoritmic al acestui proiect se bazează pe o nouă clasă de algoritmi geometrici pentru învățare aprofundată, dezvoltată în cadrul proiectului LEMAN.

Consiliul European pentru Inovare este responsabil #EUvsVirus (hackathon UE-virus), organizat în strânsă cooperare cu țările UE pentru a reuni societatea civilă, inovatorii, partenerii și investitorii din Europa pentru a dezvolta soluții inovatoare la provocările legate de coronavirus. Autorii soluțiilor în cadrul provocărilor Reduceți răspândirea știrilor false au fost invitați să participe la Matchathon, organizat de Consiliul European pentru Inovare în perioada 22-25 mai pentru mobilizarea finanțării. În plus, Consiliul European pentru Inovare a sprijinit companiile în dezvoltarea de sisteme semiautomate de detectare a știrilor false prin acțiuni precum Verificăși Newtral.

Alte instrumente existente

Platforma de informare epidemiologică Open Source (EIOS), care este rezultatul cooperării dintre Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Centrul Comun de Cercetare (CCR), a fost înființat pentru a identifica rapid potențialele amenințări la adresa sănătății publice folosind informațiile media. Platforma a ajutat OMS să detecteze primele semne ale unui focar de epidemie de coronavirus în Wuhan la sfârșitul lunii decembrie a anului trecut și de atunci a fost utilizată pentru a urmări răspândirea bolii la nivel mondial. Se bazează pe sistemul de informații medicale din cadrul Monitorului Media European (MEDISYS), care procesează până la 120.000 de articole zilnic în legătură cu pandemia de coronavirus.

Majoritatea știrilor false folosesc cuvinte și limbaj special selectate pentru a provoca și exacerba frica și anxietatea. Centrul comun de cercetare a dezvoltat un program de autoînvățare numit Clasificator Misinfo (Clasificator de informații incorecte), pentru a detecta tipare în limbă, în special pentru claritatea limbii, și pentru a stabili dacă o știre este falsă. Instrumentul este utilizat în prezent de Comisie și Parlamentul European și va fi disponibil organizațiilor consacrate care efectuează cercetări.

Zvonuri sociale este un alt software utilizat de Comisie și Parlamentul European. Identifică conturile Twitter care postează linkuri către surse suspecte cunoscute. Alte linkuri postate de aceste profiluri sunt apoi urmărite pentru a identifica mesajele noi care apar pe social media. Acest software va fi, de asemenea, disponibil pentru organizațiile de renume care efectuează verificarea faptelor.