Alegeți documentul de limbă:

  • bg - bulgară (selecție)
  • es - español
  • cs - frecvență
  • da - daneză
  • de - Deutsch
  • et - eesti keel
  • el - ελληνικά
  • en - engleză
  • fr - français
  • ga - Gaeilge
  • hr - hrvatski
  • it - italiano
  • lv - latviešu valoda
  • lt - limba lituaniană
  • hu - magyar
  • mt - Malta
  • nl - Olanda
  • pl - poloneză
  • pt - português
  • ro - română
  • sk - slovenă
  • sl - slovenska
  • fi - suomi
  • sv - svenska

PROPUNERE DE REZOLUȚIE

propunere

pentru a încheia dezbaterea privind declarațiile Consiliului și Comisiei

în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

la 80 de ani de la începutul celui de-al doilea război mondial și semnificația memoriei istorice europene pentru viitorul Europei

Michael Galler, Andrews Kubilius, Rasa Jukniavičienė, Želyana Zovko, David McAllister, Antonio Tajani, Sandra Kalniete, Traian Basescu, Radoslav Šikorski, Andrzej Halitski, Andrea Bochkor, Inese Vaidere, Elzbeta Katarzyna Lukacievska, Vladimir Bilchik

în numele Grupului PPE

Rezoluția Parlamentului European privind 80 de ani de la începutul celui de-al doilea război mondial și importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei

- având în vedere principiile universale ale drepturilor omului și principiile fundamentale ale Uniunii Europene ca comunitate bazată pe valori comune,

- având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 10 decembrie 1948,.,

- având în vedere rezoluția sa din 12 mai 2005 privind cea de-a 60-a aniversare a sfârșitului celui de-al doilea război mondial în Europa la 8 mai 1945 [1],

- având în vedere Rezoluția 1481 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 26 ianuarie 2006 privind necesitatea condamnării internaționale a crimelor regimurilor comuniste totalitare,

- având în vedere Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și manifestări ale rasismului și xenofobiei prin dreptul penal [2],

- având în vedere Declarația adoptată la Praga la 3 iunie 2008 privind conștiința europeană și comunismul,

- având în vedere declarația sa din 23 septembrie 2008 prin care se declară 23 august Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului și nazismului [3],

- având în vedere rezoluția sa din 2 aprilie 2009 privind conștiința europeană și totalitarismul [4],

- având în vedere raportul Comisiei din 22 decembrie 2010 privind memoria crimelor comise de regimurile totalitare în Europa (COM (2010) 0783),

- având în vedere Concluziile Consiliului din 9-10 iunie 2011 privind memoria crimelor comise de regimurile totalitare din Europa,

- având în vedere Declarația de la Varșovia din 23 august 2011 cu ocazia Zilei europene a pomenirii victimelor regimurilor totalitare,

- având în vedere Declarația comună din 23 august 2018 a reprezentanților guvernamentali din opt state membre ale UE, în memoria victimelor comunismului,

- având în vedere rezoluțiile și declarațiile privind crimele regimurilor comuniste totalitare adoptate de o serie de parlamente naționale,

- având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât anul acesta 2019 marchează 80 de ani de la izbucnirea celui de-al doilea război mondial, care a provocat suferințe fără precedent oamenilor și a condus la ocuparea țărilor din Europa timp de mai multe decenii;

B. întrucât în ​​urmă cu 80 de ani, la 23 august 1939, Uniunea Sovietică comunistă și Germania nazistă au încheiat Pactul de neagresiune, cunoscut sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, și protocoalele sale secrete, împărțind astfel Europa și teritoriile statelor independente în zone de interes între două regimuri totalitare și creează condițiile prealabile pentru izbucnirea celui de-al doilea război mondial;

C. întrucât, ca o consecință directă a Pactului Molotov-Ribbentrop, urmat de Tratatul dintre naziști și Uniunea Sovietică pentru Frontiere și Prietenie din 28 septembrie 1939, Hitler a invadat prima dată Republica Poloneză și două săptămâni mai târziu Stalin, conducând la pierderea decisivă a independenței poloneze și o tragedie fără precedent pentru populația poloneză; întrucât, ca o consecință suplimentară, Uniunea Sovietică comunistă a lansat un război agresiv împotriva Finlandei la 30 noiembrie 1939, iar în iunie 1940 a ocupat și a anexat părți ale României (teritoriile nu s-au mai întors niciodată) și a anexat forțat republicile Lituania, Letonia și Estonia independente;

D. întrucât, în calitate de aliat și partener al Germaniei naziste, Uniunea Sovietică comunistă a contribuit politic și economic la cucerirea de către Hitler a Europei de Vest, oferind Germaniei un spate sigur, o serie de bunuri strategice în primele 22 de luni ale războiului, inclusiv petrol și cereale, precum și sprijin politic, de exemplu, ordonând comuniștilor francezi să nu se opună invaziei naziste;

E. întrucât obiectivul strategic al liderilor de la Kremlin a fost intensificarea revoluției comuniste mondiale prin provocarea unui război între Germania nazistă și aliații occidentali, astfel încât cele două țări să se poată slăbi reciproc până când vor fi pregătite pentru sovietizare - planuri prezentate de Biroul Politic în adresa secretă a lui Stalin la 19 august 1939;

F. întrucât, după înfrângerea regimului nazist și sfârșitul celui de-al doilea război mondial, unele țări europene s-au bucurat de reconstrucție și reconciliere postbelică, în timp ce altele au rămas sub ocupație sovietică și dictaturi comuniste timp de jumătate de secol și au rămas încarcerate., Suveranitate, demnitatea, drepturile omului și dezvoltarea socio-economică;

G. întrucât crimele regimului nazist au fost judecate și pedepsite în procesele de la Nürnberg; întrucât este încă urgentă o conștientizare deplină și o evaluare morală și juridică a crimelor comise de stalinism și de dictaturile comuniste;

H. întrucât în ​​unele state membre ale UE regimul comunist a fost declarat drept „regim penal” prin lege, iar Partidul Comunist „organizație criminală”;

I. întrucât procesul de extindere a UE din 2004, care a inclus unele țări europene afectate de ocupația sovietică și dictaturile comuniste, ia act de revenirea acestor țări la familia europeană de care aparțin,

J. întrucât memoria istorică a victimelor regimurilor totalitare și recunoașterea și conștientizarea patrimoniului european comun din crimele comise de dictaturile comuniste, naziste și de altă natură sunt vitale pentru unitatea Europei și a popoarelor sale și pentru construirea rezistenței. la amenințările externe de astăzi;

K. întrucât, în rezoluția sa istorică privind situația din Estonia, Letonia și Lituania, adoptată la 13 ianuarie 1983 [5] ca răspuns la apelul baltic al 45 de cetățeni din aceste țări, Parlamentul European a condamnat faptul că ocuparea acestora anterior statele independente și neutre ale Uniunii Sovietice au avut loc în 1940 după Pactul Molotov-Ribbentrop și au durat până în momentul rezoluției;

L. întrucât în ​​urmă cu 30 de ani, la 23 august 1989, a 50-a aniversare a Pactului Molotov-Ribbentrop și comemorarea victimelor regimurilor totalitare au fost marcate de Drumul Baltic, o demonstrație fără precedent a 2 milioane de cetățeni lituanieni, letoni și estoni mâini pentru a forma un lanț uman care acoperă cele trei națiuni, de la Vilnius la Riga și Tallinn;

1. subliniază faptul că al doilea război mondial, cel mai distructiv război din istoria europeană, a început ca rezultat direct al infamului pact nazi-sovietic de neagresiune din 23 august 1939, cunoscut și sub denumirea Pactului Molotov-Ribbentrop, și a protocoalelor sale secrete., astfel, două regimuri totalitare care împărtășesc obiectivul cuceririi lumii, împart Europa în două zone de influență;

2. reamintește că, în secolul al XX-lea, regimurile naziste și comuniste au provocat ucideri în masă, genocid, deportări și pierderi de vieți la o scară nemaivăzută în istoria omenirii; reamintește crimele oribile ale Holocaustului comise de regimul nazist;

3. își exprimă respectul profund față de fiecare victimă individuală a acestor regimuri totalitare și invită toate instituțiile și actorii europeni să facă tot posibilul pentru a asigura memoria și procesul corespunzător pentru crimele totalitare teribile împotriva umanității și pentru încălcările grave sistemice ale drepturilor omului; și să se asigure că astfel de infracțiuni nu se repetă niciodată;

4. condamnă cât mai aspru posibil actele de agresiune, crimele împotriva umanității și încălcările în masă ale drepturilor omului comise de regimurile totalitare naziste și comuniste;

5. invită statele membre să condamne în mod clar și principial crimele și actele de agresiune comise de regimurile comuniste totalitare și de regimul nazist;

6. își exprimă îngrijorarea cu privire la popularitatea crescândă a mișcărilor de extremă-dreapta și de extremă-stângă din statele membre;

7. solicită tuturor statelor membre să marcheze 23 august drept Ziua Europeană a Comemorării victimelor regimurilor totalitare, atât la nivelul UE, cât și la nivel guvernamental, și să sensibilizeze generația tânără, asigurându-se că istoria și analiza consecințelor regimurile totalitare sunt incluse în programa și manualele tuturor școlilor europene;

8. solicită Comisiei să ofere un sprijin eficient pentru proiectele de memorie istorică și memoria trecutului din statele membre, precum și pentru activitățile Platformei europene pentru memorie și conștiință și să furnizeze finanțare adecvată în cadrul Europei pentru cetățeni program de susținere a pomenirii și pomenirii victimelor totalitarismului;

9. subliniază faptul că, în contextul aderării lor la UE și NATO, țările din Europa de Est și Centrală nu numai că s-au întors la familia europeană a democrațiilor libere, dar au demonstrat, de asemenea, un succes fără precedent, cu ajutorul UE, în implementarea reforme și realizarea dezvoltării socio-economice; subliniază, totuși, că proiectul european de pace și integrare nu va fi cuprinzător până când toate țările europene care aleg calea reformelor europene, precum Ucraina, Moldova și Georgia, vor deveni membri cu drepturi depline ai UE;

10. consideră că succesul Ucrainei, Georgiei și Moldovei, care poate fi garantat doar prin procesul de integrare a acestora în UE, va fi cel mai puternic instrument, ca precedent, pentru a spori transformarea pozitivă în Rusia, care la rândul său ar a permis Rusiei să depășească în cele din urmă consecințele tragice ale Pactului Molotov-Ribbentrop;

11. reafirmă că Rusia continuă să fie cea mai mare victimă a totalitarismului comunist și că dezvoltarea sa către un stat democratic va fi împiedicată atât timp cât guvernul, elita politică și propaganda politică continuă să „spele” crimele comuniste și să laude regimul totalitar sovietic.; invită, prin urmare, toate secțiunile societății ruse să se împace cu trecutul lor tragic;

12. este profund îngrijorat de eforturile unor lideri din Rusia de astăzi de a denatura faptele istorice și de a „spăla” crimele comise de regimul totalitar sovietic; consideră că aceste eforturi sunt o componentă periculoasă a războiului informațional purtat împotriva unei Europe democratice menite să împartă continentul nostru; invită Comisia, în acest sens, să se opună cu fermitate acestor eforturi;

13. atrage atenția asupra utilizării continue a simbolurilor regimului totalitar comunist în locuri publice și în scopuri comerciale, reamintind că o serie de țări europene au interzis utilizarea simbolurilor atât naziste, cât și comuniste;

14. constată că existența continuă în spații publice (parcuri, piețe, străzi etc.) în unele state membre a monumentelor și monumentelor care laudă armata sovietică care a ocupat aceleași țări creează condițiile pentru denaturarea adevărului despre consecințele războiului mondial II și propaganda sistemului politic totalitar;

15. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.