psihologie

Dacă ești întrebat dacă ești recunoscător sau îngrijorat de viața ta, la ce vei răspunde? Înțeles, atâta timp cât sunteți ca majoritatea oamenilor și sunteți stresați, deprimați sau pur și simplu prea obosiți de la muncă pentru a simți latura pozitivă a vieții, este posibil să aveți nevoie de o tehnică de recunoștință.

Decenii in urma Martin Seligman iar colegii săi au pregătit scena pentru așa-numitele psihologie pozitivă. Ei încep un studiu științific al emoțiilor precum recunoștința, iertarea, optimismul, fericirea, compasiunea și altruismul. La începuturile sale, aceasta este o revoluție în ideile psihologiei, deoarece majoritatea datelor colectate despre condițiile umane sunt direct adresate „experiențelor negative și erorilor din sistem”, cum ar fi bolile mintale, traumele, dependența și stresul.

După ani de psihologi care se concentrează asupra motivelor pentru care umanitatea este nefericită (și, deși îi elimină, nu reușesc să eradice nefericirea), își schimbă perspectiva și decid să-i ia în considerare pentru fericire. Cu toate acestea, există mulți oameni cu dificultăți semnificative în viața lor care trăiesc fericiți.

Experții învață că cultivarea calităților personale întărește personalitatea în timpul dezastrelor și al răsturnărilor emoționale și duce la o fericire și o rezistență mai stabile. Dintre toate atributele care se pot dezvolta, recunoștința este cel mai puternic asociată cu sănătatea mintală. În mod tradițional, studiul acestei emoții a fost menționat în domeniul teologiei și filosofiei. În 2007, Robert Emmons (un expert de frunte în domeniul cercetării recunoștinței) a început să o studieze prin metodele psihologiei. El a descoperit că exprimarea recunoștinței îmbunătățea bunăstarea mentală, fizică și relațională. A fi recunoscător afectează și experiența generală a fericirii, iar aceste efecte sunt de obicei de lungă durată.

Robert Emmons spune că atitudinea de recunoștință este utilă în momentele fericite din viața ta, dar este esențială atunci când stai stagnat sau în criză.

În fața disperării, recunoștința are puterea de a vindeca și de a aduce speranță. O calitate interesantă a tehnicii este că este de fapt o alegere. Decizia de a fi recunoscător în momentele dificile vă ajută să vedeți viața ca pe un continuum și vă împinge să vă schimbați perspectiva într-una care vă arată posibilitățile în circumstanțe incomode. Practica ajută la construirea unui anumit „sistem imun psihologic” atunci când există o criză.

Printre psihologi, recunoștința este cunoscută ca fiind una dintre cele mai reușite metode de a te simți mai bine.

Cum poate fi afectat nivelul de recunoștință:

  • Potrivit oamenilor de știință, emoțiile pozitive pot adăuga 7 ani vieții tale.
  • La copii, recunoștința face cu 20% mai multe șanse să primească note excelente și o reduce cu 12% pentru a crea situații de conflict.

  • Reușește să crească veniturile adulților cu până la 70%.
  • Reduce bolile legate de stres cu până la 10% și scade tensiunea arterială cu până la 12%.
  • Crește nivelurile de optimism rațional și fericire.
  • Îmbunătățește sentimentul de legătură cu realitatea în pierderi și crize.
  • Crește încrederea în sine.
  • Crește energia.
  • Îmbunătățește curiozitatea emoțională și academică.
  • Extinde capacitatea de iertare.
  • Reduce stresul, anxietatea, depresia și atacurile de migrenă.
  • Crește spiritualitatea - ajută la căutarea sensului personal în viață.

Cum să cultivi recunoștința

Cea mai obișnuită metodă de a practica recunoștința este un „jurnal de recunoștință” în care să înregistrați experiențe care pot evoca un sentiment pozitiv. Ideea este să scrieți cel puțin trei lucruri pozitive pe baza experiențelor din ziua respectivă. Exemplele includ momente frumoase observate, natura, vorbind cu un prieten, o ceașcă bună de cafea, ajutor (indiferent dacă este dat sau primit). Înregistrarea acestei experiențe pozitive îmbunătățește nivelurile de vigilență, entuziasm, determinare, atenție și energie, mai ales în comparație cu înregistrarea și concentrarea asupra evenimentelor negative. Zilele rareori mergeți conform planului și ne confruntăm în mod regulat cu provocări neașteptate, există oameni care în mod firesc tind să aprecieze momentele plăcute care s-au întâmplat în viața lor de zi cu zi, în timp ce mulți dintre noi trebuie să dezvolte astfel de obiceiuri în mod voluntar.

Cercetările arată că dobândirea de experiență cu metoda recunoștinței produce efecte pozitive durabile după doar două săptămâni de practică consecventă. Consecințele durează aproape șase luni.

Exercitarea recunoștinței

  • Păstrați un jurnal de Ziua Recunoștinței lângă pat și enumerați 3-5 experiențe pozitive ale zilei în fiecare noapte.
  • Efectuați un ritual de „meditație pentru recunoștință” de 2-5 minute.
  • Mulțumește cu voce tare mai des, mai ales celor care te servesc.
  • Păstrați-vă gândurile deasupra momentelor pozitive ale zilei.
  • Scrie o scrisoare de mulțumire cuiva care ți-a schimbat viața - dă-i-o personal, dacă este posibil.
  • Nu bârfa (te face nefericit), nu judeca (te împovărează).
  • Notează ceea ce prețuiești cel mai mult la tine.
  • Exprimați sau arătați recunoștință partenerului dvs.
  • Gândește-te la ceea ce ești recunoscător în fiecare dimineață.

Antrenarea creierului pentru pozitivitate și recunoștință

Un alt mod puternic de a construi pozitivitate este prin practicarea „meditației recunoștinței”. Această metodă ajută la antrenarea minții pentru o mai mare pozitivitate, recunoștință și fericire. Faceți această meditație timp de câteva minute pe zi. Cu cât repetați mai mult, cu atât creați mai multe căi neuronale noi și le schimbați pe cele existente pe măsură ce vă antrenați creierul pentru a dezvolta o viziune mai apreciativă asupra lumii. Acest lucru îi conferă flexibilitate și plasticitate, construind o cale spre recunoștință.

Cercetările arată că gândurile au puterea de a modela creierul. Cu cât ești mai conștient de a percepe o experiență ca fiind pozitivă, cu atât percepția va afecta mai mult alte părți ale minții. Rick Hanson explică faptul că experiențele negative tind să rămână în minte, în timp ce experiențele pozitive alunecă mai ușor. Munca activă este necesară pentru a integra experiența pozitivă din creier și efectele benefice ale acesteia să fie durabile. Întrebarea este „cum se face?”

De exemplu, meditația de acest tip, care ar trebui să dureze două până la cinci minute, poate fi practicată oriunde. Cel mai bine se face o dată sau de două ori pe zi pentru a-i crește eficacitatea. O astfel de scufundare în pozitiv vă poate ajuta chiar să vă bucurați de programul încărcat.