suferă

Sindromul ovarului polichistic a fost descris pentru prima dată în 1935. Termenul „sindrom” este utilizat în cazurile în care tabloul clinic este o combinație de simptome diferite, a căror cauză este aceeași.

Este baza stării creșterea producției de androgeni (hormoni sexuali masculini), în principal din ovare. Sindromul este citat ca una dintre principalele cauze de infertilitate și infertilitate la femei. Una din zece femei aflate la vârsta fertilă suferă de sindromul ovarului polichistic.


Cele mai frecvente simptome sunt diluat până la lipsa ciclurilor menstruale. Oligomenoreea este atunci când există opt sau mai puține sângerări menstruale în decurs de un an. Și vorbim despre amenoree atunci când nu există sângerări menstruale în trei cicluri consecutive.

În funcție de vârsta pacientului și de starea hormonală, răspunsul la funcția ovariană afectată este diferit - oligomenoree, amenoree, polimenoree sau sângerări disfuncționale.

Un alt simptom comun este creșterea părului crescută a zonelor tipice ale corpului pentru bărbați - pe față, între sâni, de-a lungul liniei mediane a abdomenului, spate, coapse și degete. Gradul de aspect al părului este direct dependent de nivelul de androgeni.


Creșterea producției de hormoni sexuali masculini duce la secreția crescută a glandelor sebacee, care în prezența infecțiilor bacteriene sau fungice duce adesea la manifestarea acneei.


Observat tendinta de ingrasare. Până la 40% dintre femeile cu sindromul ovarului polichistic se îngrașă. Obezitatea este considerată un factor de risc pentru capacitatea de reproducere. Chiar și pierderea a doar 5% din greutate poate duce la ovulație spontană. Aproximativ 30% -40% dintre femeile cu sindromul ovarului polichistic îl au rezistenta la insulina și hiperinsulinemie.


Ovarele polichistice se găsesc la ultrasunete la 20-30% dintre femei fără alte simptome caracteristice. Detectarea cu ultrasunete a ovarelor polichistice nu este în niciun caz suficientă pentru a pune un diagnostic. sindromul ovarului polichistic, adică prezența chisturilor ovariene nu face un diagnostic cu certitudine, ci lipsa structurii ovariene polichistice nu exclude diagnosticul sindromul ovarului polichistic.

În acest caz, punctele culminante pentru diagnostic sunt datele din tabloul clinic și rezultatele testelor hormonale.

Sindromul ovarului polichistic este asociat cu un risc crescut de hiperplazie endometrială și cancer endometrial, rezistență la insulină și diabet zaharat de tip 2, hipertensiune și ateroscleroză.


Cauza specifică a sindromului nu este pe deplin înțeleasă, deci nu există criterii uniforme pentru tratament.


În stadiile incipiente ale sindromului, chiar și o schimbare a stilului de viață poate îmbunătăți starea. Schimbarea stilului de viață este asociat cu reducerea nivelului de stres, menținerea unui regim de exerciții moderate și o dietă variată și echilibrată.


Deficiența diferiților nutrienți este direct legată de dezechilibrul hormonal. Unul dintre nutrienții cheie este mio-inozitol. Este sintetizat de organism în rinichi și ficat.

Este un izomer de inozitol (pseudo-vitamina B8). Studiile au constatat că femeile cu sindromul ovarului polichistic nu au mio-inozitol în ovare.

Deficitul de mio-inozitol poate fi compensat prin aportul suplimentar prin alimente sau suplimente alimentare. Grapefruitul, migdalele și leguminoasele au cel mai mare conținut de mioinozitol. Dar nu se acumulează în organism datorită faptului că este solubil în apă, ceea ce necesită aportul zilnic.

Richter Cycle Balance este un supliment alimentar care conține 2 grame de mio-inozitol și 200 micrograme de acid folic. Este disponibil în pliculețe care se dizolvă într-un pahar cu apă sau se dizolvă direct în gură. Richter Cycle Balance este potrivit și pentru femeile care nu doresc să ia medicamente hormonale, dar doresc să-și regleze ciclul menstrual cu nutrienți naturali. Doza zilnică recomandată este de 1-2 plicuri pe zi, în funcție de gravitatea simptomelor.


Recepția Richter CycleBalance reglează în mod natural ciclul, prin reducerea rezistenței la insulină. Corecția rezistenței la insulină contribuie la rândul său la normalizarea nivelurilor de hormoni sexuali, care determină reglarea ciclului - respectiv durata acestuia.

Materialul este informativ și nu poate înlocui consultația cu un medic. Asigurați-vă că consultați un medic înainte de a începe tratamentul.