tubului

  • Informații
  • Boli
  • Produse
  • Bibliografie
  • Comentarii
  • Conectivitate

Medicina modernă are o soluție la fiecare problemă, deoarece au fost create numeroase măsuri pentru a atenua confortul pacienților bolnavi, indiferent de natura bolii lor și de disconfortul pe care îl simt.

Au fost dezvoltate numeroase măsuri versatile pentru a face față tuturor felurilor de manifestări ale diferitelor boli.

Nu există nici un remediu pentru nicio boală, dar fiecare pacient, indiferent de dizabilitatea sa, poate primi îngrijiri adecvate și eficiente pentru a îmbunătăți calitatea și durata vieții, pentru a calma durerea și suferința de diferite tipuri.

Unul dintre puținele exemple dezvoltate pentru grupuri speciale de pacienți sunt dispozitivele speciale de direcționare hrănirea cu tub. Există numeroase tipuri care au ca scop ameliorarea pacienților cu diferite dizabilități și livrarea în tractul gastrointestinal a nutrienților atât de necesari pentru funcționarea normală a corpului.

Acest tip de procedură este preferat și recomandat în cazurile în care pacientul va trebui să ia nutrienți în acest mod pentru o perioadă mai lungă de timp. O opțiune de alegere pe termen scurt necesitatea unui sprijin suplimentar pentru nutriția pacientului este hrănirea intravenoasă, în care substanțele nutritive esențiale sunt livrate direct în circulația sistemică prin intermediul unei căi venoase și a unui sistem adecvat.

Dacă este necesară o astfel de hrănire pe termen lung, se recomandă hrănirea cu sânge, deoarece furnizează substanțe nutritive în tractul gastro-intestinal și suferă procesele de absorbție necesare, care este considerat un mod mult mai blând, eficient și util de a furniza substanțele necesare.

Ce este alimentarea cu tub?

Hrănirea cu tub este un tip de hrănire enterală în care substanțele nutritive, lichidele și medicamentele sunt livrate direct în tractul gastro-intestinal, ameliorând pacienții care au dificultăți în procesele cum ar fi mestecarea, înghițirea sau durerea severă atunci când le efectuează.

Cele mai frecvent utilizate tuburi de silicon sau cele realizate din substanțe speciale care permit compatibilitatea optimă cu corpul uman și cauzează un risc minim de iritare (locală și sistemică). Există diferite tipuri de tuburi de alimentare, care variază în ceea ce privește dispozitivul, locația și diametrul tubului.

În general, există conducte temporare (pentru o perioadă scurtă de timp) și permanente sau permanente.

Cele temporare sunt de obicei destinate pacienților care au nevoie de acest tip de dietă nu mai mult de 14 zile, în timp ce cele permanente sunt destinate utilizării timp de luni sau chiar ani.

Temporar includ tuburi nazogastrice (nazogastrice) și tuburi orogastrice (orogastrice), în care tubul trece prin nas (în nazogastric) sau din gură (în orogastric) prin gât, esofag și ajunge în stomac.

Tuburile permanente includ un tub gastric (folosind o tehnică specială de incizie și plasare, tubul este situat în stomac, oferind acces direct la stomac) și așa-numitele tuburi de jejunostomie (plasate astfel încât să ofere acces direct la jejunom). Un tip special de tub gastric (gastrostomie) este așa-numita gastrostomie endoscopică percutană, care diferă de tubul gastric obișnuit în tehnica de plasare.

De obicei, acestea sunt plasate fără a fi nevoie de anestezie generală (la pacienții grav bolnavi, plasarea poate fi efectuată lângă patul pacientului) de către personal medical bine instruit.

Atât introducerea, cât și îndepărtarea sau înlocuirea tuburilor sunt efectuate de către medicul curant sau de personal special instruit.

Înainte de introducerea tubului, se recomandă o examinare amănunțită și interogarea pacientului, clarificarea stării sale de sănătate și a bolilor subiacente, deoarece unele leziuni sistemice pot duce la un risc de complicații.

În ce condiții și boli este recomandat să se alimenteze printr-un tub?

Alimentarea cu tub sau gastrostomia endoscopică percutană este o metodă care asigură nutriție pacienților care nu pot sau nu vor putea să se hrănească singuri, dar au un tract gastrointestinal care funcționează normal. Cele mai frecvente cauze sunt leziunile capului, accidentul vascular cerebral (de exemplu sindromul accidentului cerebral cerebral), tulburările țesutului conjunctiv și bolile neurologice.

Alimentarea cu țevi este necesară și în caz de obstrucție (blocaj) cauzată de carcinoamele capului, gâtului și esofagului.

Pacienții deprimați care refuză să mănânce pot folosi, de asemenea, această metodă pentru a-și rezolva problemele mentale.

În diferite tipuri de degenerescență multisistemică, precum și în unele boli infecțioase sistemice severe (de exemplu, pertussis), poate fi necesară și hrănirea enterală sau hrana tubulară.

Multe boli și numeroase cauze și etiologie pot fi motivul necesității unei nutriții enterale.

Exemple sunt câteva dintre următoarele:

Decizia de a plasa un astfel de tub și hrănirea temporară sau pe termen lung (în unele cazuri permanentă) cu tuburi este luată de o echipă de specialiști după o examinare amănunțită, interogare, imagistică și examinări instrumentale ale pacientului, dar și de către pacientul însuși. Adesea pacienții au nevoie de timp pentru a lua o astfel de decizie, deoarece, pe de o parte, înrăutățește confortul actual al activităților zilnice cu care sunt obișnuiți, dar pe de altă parte, susține funcționarea lor normală, furnizând astfel nutrienții necesari, apă, medicamente.

Care sunt riscurile și consecințele alimentării printr-un tub?

În ciuda eficienței sale ridicate și a ajutorului incontestabil pentru mulți pacienți, hrănirea cu tuburi are, de asemenea, riscurile sale. Efectele secundare sunt, de obicei, tranzitorii și de natură ușoară până la moderată, nu cauzează mult disconfort pacientului, dar în unele cazuri este necesară intervenția medicală pentru a corecta leziunile cauzate de procedură.

Complicațiile de inserare a tubului de alimentare sunt, în general, împărțite în mici și mari, dar și în cele cauzate de tubul în sine și cele cauzate de amplasarea tubului de alimentare. Complicațiile mici și ușoare includ cel mai adesea infecția locală a pielii, obstrucția tubului, luxarea tubului, sângerări ușoare, dureri abdominale, disconfort stomacal.

Complicațiile majore și grave care rezultă din plasarea unui tub de alimentare includ dezvoltarea fasciitei necrotice, pneumoniei de aspirație, peritonitei, fistulei gastro-intestinale, perforației, sângerărilor abundente și prelungite și, în cazuri extrem de rare, letalității.

Tubul de hrănire necesită cea mai mare îngrijire și disciplină în prima săptămână după plasare. Pielea din jurul plăgii trebuie curățată (de obicei se recomandă apă și săpun ușor sau alt detergent ușor) și acoperită cu tifon (sau un bandaj adecvat). În această perioadă, o complicație tipică este scurgerea din stomă, care se poate datora deplasării tubului, dilatării orificiului sau presiunii crescute. Dacă tubul iese din stomă, acesta trebuie repoziționat în 24 de ore pe măsură ce incizia începe să se vindece.

Îngrijirea și disciplina strictă în ceea ce privește igiena tubului sunt esențiale pentru a minimiza riscurile de contaminare, infecție și complicații de severitate variabilă asociate cu manipularea necorespunzătoare a tubului.

Dacă este necesar, se recomandă furnizarea de personal medical calificat care, în primele câteva zile (sau săptămâni), să asiste pacientul la domiciliu pentru îngrijirea adecvată a tubului, să faciliteze viața de zi cu zi și tot ce este necesar pentru a îmbunătăți confortul pacientului.

Primele câteva săptămâni sunt mai dificile pentru pacienții cu hrănirea cu tub, deoarece sunt necesare schimbări drastice în modul lor de viață, dar după o anumită perioadă de timp pot reveni la o rutină zilnică identică, pot ieși cu prietenii, pot merge la serviciu și tot ceea ce este necesar pentru a face o persoană să se simtă confortabilă.

Este extrem de important ca pacienții să știe că pot conta pe sprijinul rudelor și cunoștințelor lor, deoarece pot avea nevoie de asistență în punerea în aplicare a anumitor obiceiuri zilnice, iar atunci când toți cei din jurul pacientului sunt informați despre starea sa., Se va simți o idee mai confortabilă.

În cazul în care aveți întrebări, ceva nu vă este clar sau observați schimbări ciudate cu tubul și corpul, nu ezitați să vă contactați medicul pentru a clarifica situația.