15396 | 27 noiembrie. 2012 | 13:02

tutun

Eco-brichete pentru încălzire vor fi fabricate și în Bulgaria

Autor:

Până de curând, tutunul era asociat doar cu afacerea cu țigări, dar în viitor ar putea deveni o materie primă majoră pentru energie, medicamente, cosmetice sau creșterea animalelor. Previziunile sunt făcute de directorul Institutului de tutun și produse din tutun din conf. Univ. Plovdiv conf. Prof. Hristo Bozukov și se bazează pe noile dezvoltări comune cu afaceri.

Știința a dovedit de multă vreme că masa verde a tulpinilor, rădăcinilor și semințelor de tutun sunt un substitut ideal pentru brichetele din lemn, care sunt folosite pentru încălzire iarna. În Bulgaria, aproximativ 90-100 de mii de tone de deșeuri pot fi procesate anual. Au un conținut ridicat de celuloză, de aceea este recomandat să le folosiți pentru încălzire, în loc să se descompună încet în sol, a declarat conf. Univ. Prof. Bozukov.

Până în prezent, tulpinile au rămas neutilizate, dar la propunerea producătorilor din Rhodopes, o mare preocupare pentru țigări va furniza gratuit o mașină cu care fermierii pot prelucra masa verde din recolta din acest an. Scopul este de a crea o atitudine în rândul oamenilor pentru utilizarea secundară a biomasei, deoarece după 2014.

investiții în energie verde

va deveni obligatoriu pentru fermieri.

Inginerii bulgari au creat deja modele mai ieftine pentru sobe de brichete, astfel încât în ​​viitorul apropiat lemnul din sate ar putea fi complet înlocuit cu pelete de tutun. Pădurile vor fi, de asemenea, protejate, a declarat conf. Univ. Prof. Bozukov.

Pe lângă faptul că este o sursă de energie ieftină, tutunul este folosit și ca hrană pentru animale. Planta are un conținut ridicat de proteine, care este un aliment valoros pentru animale.

Furajul în sine este un produs rezidual din prelucrarea semințelor de tutun, al cărui conținut de grăsime este ridicat și din care sunt produse diverse produse, de la biodiesel la becuri și altele utilizate în industria vopselei și lacurilor. Cu o purificare de calitate a uleiului de tutun, acesta poate fi folosit și pentru producerea săpunului.

Aproximativ 5.000 de tone de semințe sunt produse anual în țară, astfel încât intențiile oamenilor de știință sunt de a oferi opțiuni pentru utilizarea eficientă a acestei materii prime.

În Italia, de exemplu, o varietate locală de tutun cultivată special pentru producția de semințe de biodiesel este plantată pe scară largă. Randamentele ajung la 1000 kg/decare - cantități care nu pot fi suportate nici pentru floarea-soarelui, nici pentru rapiță sau porumb.

Masa verde a tutunului este utilizată pentru biodiesel. Randamentul depășește cantitățile maxime pe care le poate aduce floarea soarelui, rapița sau porumbul.

Oamenii de știință din Statele Unite au găsit, de asemenea, o aplicație alternativă a culturii,

creând o varietate din care se extrage bioetanolul

Frunzele acestui tutun sunt bogate în zahăr, din care se poate obține alcool.

În ultimii ani, oamenii de știință bulgari au prezentat diverse evoluții în domeniul produselor cosmetice, extrăgând alte ingrediente valoroase din planta de nicotină. Frunzele și tulpinile de tutun servesc ca materii prime pentru producerea acidului citric și malic, care sunt utilizate pe scară largă în industria farmaceutică și alimentară. Frunzele conțin enzimele rutină și kyu (Q), utilizate în cosmetice și parfumuri. Împreună cu colegii lor de la Rose Institute din Kazanlak, oamenii de știință au dezvoltat două serii de parfumuri, o combinație de trandafir și aromă de tutun.

Frunzele și tulpinile de tutun sunt folosite pentru a pregăti preparate împotriva unor dăunători pe plante și animale. Decoctul de frunze de tutun a fost folosit și în medicina populară pentru tratarea bolilor de piele. Cercetătorii moderni au ajuns chiar la dezvoltarea unui produs antidiabetic, care este derivat dintr-o nouă formă modificată genetic de tutun.

Una dintre cele mai recente evoluții ale oamenilor de știință de la Institutul Plovdiv este legată de utilizarea tutunului rezidual din industria țigărilor. Acesta este comandat de una dintre fabricile de tutun din țară, iar efectul economic este estimat la sute de mii de leve, a declarat conf. Univ. Prof. Bozukov. În fiecare lună, 40.000 de tone de praf de tutun sunt aruncate ca produs secundar al producției de țigări. Cu ajutorul noii tehnologii, nicotina va fi recuperată, iar deșeurile vor fi compostate și utilizate ca îngrășământ biologic, care are un conținut ridicat de potasiu, fosfor și azot.

Odată cu dezvoltarea tot mai mare a producției organice din țară, cererea pentru amelioratori naturali de sol va crește, astfel încât oamenii de știință vor continua să își dezvolte cercetările.

Stuful din mlaștina Dragoman este o materie primă ideală pentru brichete.

Stuful poate fi folosit pentru încălzire

Nu numai tulpinile de tutun pot fi utilizate pentru producerea de brichete ecologice. În curând, vor fi produse pelete de stuf în Bulgaria, care vor fi extrase din mlaștina Dragoman. Complexul carstic unic, care se află la doar 30 km de Sofia și este una dintre zonele umede de importanță internațională, împreună cu lacul Srebarna, permite dezvoltarea acestui nou tip de trai.

Proiectul este o companie privată în parteneriat cu Balkan Wildlife Associations. Se așteaptă ca aproximativ 300 de tone pe an să fie extrase numai din mlaștina Dragoman. Inițial, acestea vor fi utilizate pentru încălzirea școlii din Dragoman, iar ulterior în așezările vecine. Cosirea stufului va avea loc iarna, când apa este înghețată. Acest lucru nu va deranja păsările care cuibăresc în zonă.

Un alt proiect similar într-o fază avansată este pentru prelucrarea stufului din mlaștinile de lângă Belene. Calculele arată că cantitatea care poate fi obținută din cele 10 zone umede din țara noastră este de peste 10.000 de tone pe an.
Peletele sunt de 2-3 ori mai calorii decât lemnele de foc. Conform conturilor preliminare, prețul acestora va fi de aproximativ 300 BGN pe tonă, comparativ cu BGN 360 pentru așchii de lemn.

„Complexul carstic Mlaștină Dragoman” are o suprafață de 14.967 hectare și acoperă trei municipii - Slivnița, Dragoman și Kostinbrod. Calea păsărilor migratoare prin arestotelis trece prin ea.

(Ziar de presă, ediție tipărită, numărul 323 din 27 noiembrie 2012)