de-a lungul

Când a devenit secretara director de birou? Și cum au devenit hotelurile de 7 stele noile hoteluri de 5 stele? The Economist atrage atenția asupra inflației diferitelor standarde de lux sau mărime, care ne devalorizează imperceptibil viața.

Publicația oferă un exemplu despre modul în care producătorii de haine au redus în mod deliberat dimensiunea hainelor în ultimii ani, deoarece consideră că femeile sunt mai susceptibile să cumpere o haină nouă, dacă este mai ușor să se potrivească într-o dimensiune mai mică. Economistul numește acest fenomen „inflație de mărime”.

Astfel, dacă în anii ’70 ai secolului al XX-lea britanicii purtau pantaloni de mărimea 18, astăzi intră cu ușurință în mărimea 14. Acest lucru nu se datorează unei pierderi drastice și masive de greutate de-a lungul anilor, ci „articolelor din sticlă” ale producătorilor de haine.

Tendința este similară în Statele Unite și în alte țări europene. Dar când trei din patru americani sau trei din cinci britanici sunt supraponderali, această politică a companiilor de modă reduce stimulentele pentru femei de a limita alimentele, notează publicația.

Un tip similar de „inflație” se observă în alimente. Pizza este „normală”, „mare” și „foarte mare”. Cafele Starbucks sunt înalte, mari și venti. „Mic” pare a fi un cuvânt interzis, notează Economist.

Astfel de tendințe se regăsesc și în industria hotelieră. Dacă în urmă cu ani hotelurile de 5 stele erau maxime pentru lux, astăzi hotelurile de 7 stele o revendică. În loc de „standard”, multe hoteluri oferă acum camere de lux.

Acesta este cazul majorității companiilor aeriene. Nu mai există o „clasă economică”. În schimb, British Airways oferă World Traveler și Air France Voyageur.

Și, deși aceste trucuri de marketing sunt inofensive, altele au consecințe economice grave, subliniază The Economist. Un astfel de exemplu este devalorizarea în educație.

Tendința este ca aceleași realizări academice să primească note superioare de-a lungul anilor. În Marea Britanie, procentul de studenți buni cu note excelente a crescut de la 9% la 27% în ultimii 25 de ani. Cu toate acestea, cercetările arată că copiii nu au devenit mai inteligenți. Un studiu realizat de Universitatea Durham arată că cele mai mari scoruri de astăzi sunt echivalente cu scorurile medii din anii 1980.

Această creștere artificială a notelor îi face pe elevi să se simtă mai bine, dar este nedrept pentru copiii mai deștepți. Notele lor sunt devalorizate comparativ cu cele ale elevilor mai medii. Aceasta este și o problemă pentru angajatori, cărora le este mai greu să găsească cei mai buni candidați.

Angajatorii înșiși denaturează piața muncii cu titluri de post pompoase. În ultimii ani, această tendință s-a intensificat din cauza crizei financiare. Este mai ieftin pentru companii să „umfle” numele funcțiilor decât să crească salariile angajaților lor.

Astfel, companiile sunt inundate de manageri și directori. Directorul First Impressions, de exemplu, este recepționer, iar în spatele ofițerului șef pentru protecția veniturilor se află un controlor de transport public, potrivit economistului.

Dincolo de partea amuzantă, aceste bule din societate aduc pierderi economice semnificative, deoarece denaturează realitatea.