dintre Croația

Tipografie
Imparte asta

Pe teritoriul fostei Iugoslavii, conflictele religioase și etnice se intensifică, ceea ce duce din ce în ce mai mult la ciocniri interetnice.

Potrivit Institutului German pentru Studiul Conflictelor Internaționale din Heidelberg, există 18 conflicte majore și minore în regiunea balcanică, inclusiv:

- Disputa dintre Slovenia și Croația privind granița maritimă în Golful Piran, precum și în zona lanțului muntos Sveta Gera.

- Disputa dintre Croația și Serbia asupra insulelor dunărene Sharengrad și Vukovar;

- Încercările Republicii Srpska, parte a Bosniei și Herțegovinei, de a se alătura Serbiei.

- Cereri de croați din Bosnia și Herțegovina (14% din populația țării) de a se alătura Croației.

- Mișcarea pentru aderarea Serbiei la entitatea sârbă autoproclamată din nordul Kosovo.

- Cererile albanezilor din sudul Serbiei de a se alătura Kosovo.

- Încercări ale sârbilor din Muntenegru (aproximativ jumătate din populația țării) de a reveni în Serbia.

- Disputa dintre Croația și Muntenegru asupra peninsulei Prevlaka din Golful Tivat etc.

Occidentul se amestecă activ în politica internă a Macedoniei și presează pentru transferul puterii către un guvern al social-democraților și al minorității albaneze. În acest scop, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate Federica Mogherini se afla deja la Skopie. În acest conflict, Rusia s-a aflat în spatele majorității slave din Macedonia, în timp ce UE, Statele Unite și NATO au sprijinit în mod deschis naționaliștii albanezi, la fel ca Italia fascistă și Germania nazistă în timpul celui de-al doilea război mondial. După cum se știe, la acea vreme germanii au creat divizia SS albaneză „Skanderbeg”, iar astăzi americanii își mențin (sub egida KFOR) pe Kosovo cea mai mare bază din Balcani și acționează de fapt ca aliați ai naționaliștilor albanezi.

Conflictul intra-macedonean amenință să escaladeze într-unul pan-balcanic, întrucât albanezii care locuiesc în Macedonia se coordonează cu naționaliștii extremiști din Tirana, visând să creeze o „Albanie Mare”. Numărul total albanezilor din Balcani este de peste 8 milioane, inclusiv 3 milioane în Albania însăși, 1,5 milioane în Kosovo și Serbia și peste jumătate de milion în Macedonia.

Potrivit ideologilor pan-albanezi, „Albaniei Mari” ar trebui să i se alăture nord-vestul Macedoniei, sudul Serbiei, inclusiv Kosovo și Valea Presevo, precum și unele regiuni din sudul Muntenegrului și părți din nordul Greciei. Ciocnirile dintre macedoneni și albanezi din Macedonia se vor revărsa inevitabil în Kosovo și în sudul Serbiei, unde există deja suficiente condiții prealabile pentru conflictul armat. Liderul sârb albanez Jonuz Musliu solicită din ce în ce mai mult ca municipalitățile din sudul sârbilor Medvezja, Bujanovac și Presevo să adere la Kosovo. Radicalii albanezi amenință că, dacă autoritățile sârbe nu își vor accepta cererile, vor lansa proteste în masă care ar putea escalada cu ușurință în războiul de gherilă și apoi în conflict regional care implică state vecine și mai îndepărtate.

* Autorul este un istoric rus, un expert în problemele din Orientul Mijlociu și Balcani