În fiecare an, milioane își salvează viața prin transfuzii de sânge sau produse sanguine individuale. Persoane afectate de accidente, dezastre și accidente, nou-născuți și mame, pacienți care au nevoie de proceduri medicale și intervenții chirurgicale, bolnavi cronici, ale căror vieți pot fi susținute doar prin transfuzii regulate de sânge.

14 iunie este o zi de respect și recunoștință față de donatorii de sânge voluntari și gratuiți care salvează viața celor care au nevoie în fiecare zi.

RHI - Gabrovo amintește că în această zi s-a născut Karl Landsteiner, descoperitorul sistemului de sânge ABO, câștigător al Premiului Nobel.

Multe țări își satisfac mai mult de 99,9% din nevoile lor de sânge prin donări voluntare de sânge. Pentru Bulgaria, acest procent este încă mai mic de 25%! Restul de cantitate necesară de sânge este colectat prin donatori plătiți și donatori de la familiile celor care au nevoie. Donarea voluntară și gratuită de sânge este recunoscută ca fiind cea mai sigură atât pentru beneficiar, cât și pentru donatorul de sânge.

Anul acesta, ziua se va desfășura sub deviza „Sânge nou pentru lume!”

Principalele obiective sunt:

• Promovarea importanței donării gratuite și voluntare de sânge;

• Construirea unei imagini pozitive a donatorilor de sânge gratuiți și voluntari;

• Promovarea donării de sânge pentru a deveni o auto-inițiativă a donatorilor de sânge.

Sângele donat este neprețuit, la fel ca prietenia, dragostea și viața umană. Organizatorii campaniilor voluntare de donare a sângelui sunt convinși de acest lucru.

furnizează

Într-un articol de pe www.edna.bg, eoc. Andreev, directorul Centrului Național pentru Hematologie Transfuzională (NCTH), ajută la dezlegarea miturilor donării de sânge și clarifică câteva aspecte care merită abordate.

18 mituri despre donarea de sânge

Mitul 1: Există riscul de infecții și chiar SIDA prin donarea de sânge.

Fapt: greșit. Donarea de sânge nu vă poate infecta cu nicio boală. Toate acele și instrumentele de manipulare sunt sterile, iar configurația dispozitivelor medicale pentru donarea de sânge este de așa natură încât nu este posibilă reutilizarea acestora.

Mitul 2: Donarea de sânge este o procedură dureroasă.

Fapt: greșit. Donarea de sânge nu este dureroasă. Veți simți doar înțepătura acului, ceea ce este inevitabil.

Mitul 4: Nu poți dona sânge des.

Fapt: inexact. Un bărbat sănătos poate dona sânge de până la cinci ori, iar femeile de până la patru ori pe an, cu o distanță minimă de cel puțin 60 de zile între fiecare donare de sânge.

Mitul 5: O persoană poate dona cât de mult sânge este necesar pentru a trata o persoană dragă.

Fapt: greșit. O persoană poate dona 450 ml de sânge o dată la 2 luni. Pentru o operație cardiacă, în cel mai bun caz, sunt necesare aproximativ 3-4 bănci de sânge de 450 ml.

Mitul 6: Donarea de sânge îmi va slăbi imunitatea; va afecta tensiunea arterială; va reduce glicemia; îmi va reduce starea generală de sănătate.

Fapt: greșit. Imunitate organismul nu poate fi afectat de donarea de sânge. Ar trebui să fiți sănătos să donați sânge, să nu luați insulină sau alte medicamente care îmbunătățesc sănătatea.

Mitul 7: Donarea de sânge durează mult.

Fapt: greșit. Procedura de colectare a sângelui întreg din momentul înregistrării durează între 30 și 40 de minute. De cele mai multe ori este pentru completarea dosarelor medicale. Donarea de sânge în sine nu durează mai mult de 10-12 minute.

Mitul 8: pensionarii nu pot dona sânge.

Fapt: Da și nu. O persoană cu vârsta peste 65 de ani nu poate dona sânge.

Mitul 9: Nu puteți dona sânge înainte de a mânca.

Fapt: Adevărat. Trebuie să fi mâncat bine cu cel puțin 4 ore înainte de a dona sânge.

Mitul 10: După ce donezi sânge, te vei simți epuizat.

Fapt: inexact. Mulți oameni cred că după donarea de sânge se vor simți epuizați. Nu este adevarat. Acest mit se bazează pe faptul că după donarea de sânge volumul de lichide din organism este restabilit într-o zi, iar recuperarea calității durează aproximativ 3-4 săptămâni.

Mitul 11: După donarea de sânge, trebuie să vă luați o zi liberă.

Fapt: inexact. După donarea de sânge, aceștia îți vor da cu adevărat o notă cu care îți poți scuza absența de la serviciu pentru aceeași zi ca și pentru următoarea. Dacă suntem realiști, după donarea de sânge puteți reveni la un ritm de viață complet normal, dar trebuie să aveți grijă de următoarele:

*Bea cel puțin 10-12 pahare de apă, inclusiv sucuri în decurs de 24 de ore după donarea de sânge.

*Evitați expunerea la soare.

*Evitați să conduceți în următoarele 2-3 ore.

*Evita fumat în următoarele 2 ore. Oricum nu este bine pentru sănătatea ta.

*Evitați alcoolul pentru următoarele 24 de ore.

Mitul 12: Nu puteți fi donator de sânge dacă ați luat vreun medicament în ultimele 24 de ore.

Fapt: Adevărat. Chiar dacă ați luat doar aspirină, nu este recomandat să donați sânge. Acest lucru vă poate face rău în privat.

Mitul 13: Diabeticii nu pot fi donatori de sânge.

Fapt: Adevărat. Da, diabeticilor nu li se recomandă să doneze sânge, indiferent de tipul de diabet și de medicamentele pe care le iau.

Mitul 14: O femeie însărcinată (sau o femeie care alăptează) nu poate dona sânge.

Fapt: Adevărat. Niciun medic nu ar permite unei femei însărcinate (sau unei femei care alăptează) să devină donatoare de sânge. Tânăra mamă poate dona sânge cel mai devreme la 6 luni după o naștere naturală.

Mitul 15: Puteți dona sânge dacă ați băut alcool cu ​​o zi înainte.

Fapt: greșit. Nu este recomandat să consumați alcool cu o zi înainte de donarea de sânge.

Mitul 16: Fumătorii nu pot dona sânge.

Fapt: greșit. Fumătorii pot fi donatori de sânge, dar cel mai bine este să vă abțineți de la fumat cu o oră înainte și două după donație. Acest lucru este în întregime spre binele lor.

Mitul 17: Donarea regulată de sânge poate duce la obezitate.

Fapt: greșit. Donarea de sânge nu vă afectează greutatea corporală.

Mitul 18: Vegetarienii nu pot fi donatori de sânge.

Fapt: greșit. Acceptarea mancare vegetariana nu interferează cu actul donării de sânge. Dimpotriva. Sângele donat are un conținut mai scăzut de colesterol. Nici vegetarianismul nu pune în pericol donatorul de sânge. Înainte de donarea de sânge, se efectuează teste standard pentru a stabili starea de sănătate și dacă indicatorii nu sunt normali, donarea de sânge nu este permisă.