Rutină zilnică grăbită, sărind de mese sau urmând diete nesănătoase. Pe lângă apă și oxigen, mâncarea este celălalt element important care ne susține viața. Prin intermediul acestuia, furnizăm grăsimi, proteine ​​și carbohidrați, care sunt folosiți ca surse de energie, precum și elemente constitutive pentru orice.

care

Când murim de foame, fiecare parte a corpului nostru suferă (sărind de mese și diete cu calorii minime nu trebuie confundate cu foamea curativă), inclusiv creierul. Ce schimbări se întâmplă în ea?

Încărcați pe hipotalamus

Hipotalamusul este cel mai înalt centru al sistemului nervos autonom, o parte majoră a creierului care joacă un rol central în răspunsul corpului. Această parte a creierului este situată chiar deasupra tulpinii creierului și este responsabilă pentru reglarea homeostaziei sau a echilibrului din corp. Hrana este necesară pentru funcția corpului. Când nu furnizăm suficiente calorii utile, hipotalamusul lucrează ore suplimentare pentru a restabili echilibrul organismului.

Recunoașterea foamei

Trei zone principale ale hipotalamusului sunt asociate cu foamea. Acestea sunt hipotalamusul lateral, paraventricular și ventromedial. Hipotalamusul paraventricular ajută la reglarea poftei de mâncare. Hipotalamusul ventromedial răspunde atunci când mâncăm pentru a ne simți plini și pentru a opri procesul care duce la supraalimentare.

Când murim de foame sau nu mâncăm regulat, atunci hipotalamusul lateral este stimulat, ceea ce ne face să ne dăm seama că avem nevoie de hrană printr-o serie de reacții în organism.

Ai auzit de hormonul grelină? Este un hormon peptidic responsabil pentru o serie de funcții metabolice și endocrine, sintetizate de celulele din tractul gastro-intestinal și hipotalamus, precum și în cantități mici de rinichi și placentă. Când mâncăm, furnizăm energie corpului.