Articol tradus dintr-un interviu cu Dr. Etienne Bida - allergo-pneumolog și Dr. Jean-Marie Renodin - alergolog, președinte al RAV

așteptă
Este un fapt incontestabil că alergiile cresc!

Specialiștii cu experiență caută motivele acestui lucru. O putem explica pur și simplu cu efectul bumerang - schimbarea modului nostru de viață este reciprocă. Creșterea standardelor de igienă, o poluare mai mare a mediului înconjurător, creșterea medicamentelor sale către furnizarea de alimente din ce în ce mai diverse și exotice livrate din cealaltă parte a lumii - toate acestea au un impact semnificativ și schimbări în obiceiurile noastre alimentare. Așa se explică apariția alergiilor necunoscute până acum douăzeci de ani, de exemplu la caju (în greutate la copiii care sunt alături de arahide), la spirulină (alge albastre), la boabe de lăcuste etc.

La ce să ne așteptăm în viitor?

Este clar că sosirea continuă a alimentelor noi va fi urmată de noi alergii alimentare. Procesul este deja cunoscut în industria alimentară - utilizarea lupinului (leguminoase perene) sub formă de făină pentru a obține o culoare mai plăcută și o textură mai bună, alergia la soia deblocată și apariția sa pe lista alergenilor obligatorii. A urmat înlocuirea cu făina de fasole, respectiv noul alergen la mazăre.

Alimentele se schimbă, urmează alergiile.

Tendința „fără gluten” (glutenul este, de asemenea, pe lista obligatorie de alergeni ADO) înseamnă o schimbare a făinii, de unde și noile alergii la hrișcă (rareori folosite înainte, dar acum mai frecvente). Nu este încă listat printre alergenii oficiali, dar amintește foarte mult de situația cu susan - alergia la acesta a apărut rapid și acum este mai frecventă.

Monitorizare continuă!

Vigilența pentru apariția de noi alergeni alimentari nu ar trebui să lipsească o clipă. Astfel, au fost identificate cazuri de anafilaxie (o reacție alergică severă care apare brusc și poate duce la moarte. Reacția corpului la o substanță străină - venin de mușcături de insecte, alimente necunoscute sau medicamente.) La diferiți alergeni alimentari au fost identificate. Multe alimente pot provoca anafilaxie, în special la copii și adolescenți. În țările occidentale, acesta poate fi consumul sau chiar contactul cu arahide, grâu, fructe de mare, pește, lapte, ouă. În Orientul Mijlociu, cea mai frecventă cauză este susanul, iar în Asia este orezul și nautul.

O supraveghere specială se aplică noilor nutrienți precum lucerna, semințele de chia, proteinele insectelor (consum din ce în ce mai frecvent derivat din anumite specii de lăcuste, greieri, omizi, furnici, viermi și gândaci). Da, toate proteinele noi prezintă un risc potențial și cele din semințe oleaginoase. O excepție este quinoa, care nu se află în categoria riscului ridicat.

Atât monitorizarea, testarea, cât și biologia moleculară trebuie să se bazeze pe identificarea celor mai riscanți alergeni, iar această listă trebuie actualizată constant.!