Cuprins

  1. Calculi biliari (colelitiaza)
  2. Etiologia colelitiazei
  3. Patogenia formării calculilor de colesterol
  4. Tablou clinic
  5. Complicațiile colelitiazei
  6. Diagnostic diferentiat
  7. Diagnosticul calculilor biliari
  8. Tratament
  9. Îndepărtarea calculilor biliari

Îndepărtarea calculilor biliari

Operativ: colecistectomie

calculi

Avantaje: reabilitarea finală, de regulă, nu se formează din nou pietre după operație.

Indicații: colelitiaza simptomatică este de obicei o indicație relativă pentru colecistectomie, iar în caz de complicații există o indicație absolută pentru tratamentul chirurgical. În operația timpurie fără complicații, mortalitatea este nesemnificativă (în operația planificată la pacienții cu vârsta peste 50 de ani, aceasta se ridică la aproximativ 0,1%). Peste 70 de ani, precum și în stadiul de complicații, este semnificativ mai mare (10% și mai mult).

  • Colecistectomie laparoscopica: prima metodă de alegere cu următoarele avantaje:
    • Este evitată o incizie mai mare pe peretele abdominal - nu există plângeri de la rana abdominală și cicatricea care se formează ulterior
    • Lipsa atoniei intestinale postoperatorii
    • Mobilizarea mai rapidă a pacientului, risc limitat de tromboembolism, ședere mai scurtă la spital etc.
  • Colecistectomia chirurgicală + posibila remediere a căilor biliare

Metode non-operative pentru îndepărtarea pietrei:

  • Metode neinvazive:
    • Tratamentul oral cu acizi biliari = litoliza sistemică
    • Litotricie extracorporală (EL)
  • Metode invazive:
    • Litoliza locală prin spălarea vezicii biliare cu metil tetrabutil eter (MTBE)
    • Colecistolitotripsia transhepatică percutanată

Condițiile preliminare pentru aplicarea tuturor acestor metode sunt:

  • Colelitiaza manifestată fără complicații
  • Pietre de colesterol fără calcificări
  • Capabil să contracteze vezica biliară fără a obstrucționa conducta vezicii urinare (colecistogramă orală pozitivă)

Important!: Litotrizia extracorporală și liza locală necesită un tratament ulterior cu acizi biliari, care are ca scop dizolvarea pietrelor rămase.

Dezavantaje ale metodelor:

  • Durata diferită a terapiei și eficacitatea diferită a metodelor neinvazive
  • Posibilități de complicații în aplicarea metodelor invazive (efecte secundare rare datorate resorbției MTBE, revărsării biliare și hemoragiei după sondare transhepatică percutanată)
  • Rată de recurență ridicată: pentru o perioadă de 5 ani - aproximativ 50%

Caracteristicile tratamentului oral cu acizi biliari

Acid ursodeoxicolic (UDCA), de exemplu. Ursofalk. Acțiune: inhibă absorbția colesterolului intestinal și formarea așa-numitelor cristale lichide care conțin colesterol. Efecte secundare: calcificarea calculilor biliari (10%)

Acid Henodeoxicolic (HDCA), de exemplu. Chenofalk. Acțiune: inhibă HMG-CoA reductaza (enzima cheie a sintezei colesterolului) și formarea micelelor de colesterol. Efecte secundare: diaree și creștere reversibilă a transaminazelor (1/3 din cazuri)

Condiții preliminare pentru efectuarea terapiei de liză orală

  • Condiții generale (a se vedea mai sus)
  • Pietre mici de colesterol plutitoare cu diametrul de până la 10 mm. Vezica biliară nu trebuie umplută cu mai mult de jumătate cu pietre

Contraindicații: colici frecvente, colecistită, colestază, boli inflamatorii stomacale/intestinale, boli hepatice, sarcină (respectiv femei aflate la vârsta fertilă, care nu utilizează contraceptive), tratament cu rășini metabolice care leagă acizii biliari (colestiramină, colesterol). Dozare: Combinați acid urso- și chenodeoxicolic (7 mg/kg greutate corporală fiecare): Pentru greutate de până la 80 kg nu 500 mg HDCA + 500 mg UDCA o dată seara (pentru greutate peste 80 kg - nu 750 mg). Tratament de succes: Dacă indicațiile sunt respectate cu strictețe, după doi ani de tratament, până la 70% din pietre se dizolvă complet, iar pietrele mici de colesterol sunt cel mai bine lizate. După dizolvarea cu succes, tratamentul ar trebui să continue pentru încă 3 luni, care are ca scop dizolvarea oricăror pietre rămase. Recidive: 50% în termen de 5 ani. Prevenirea recidivei: supraponderalitatea trebuie corectată, trebuie urmată o dietă cu conținut scăzut de colesterol și cu conținut scăzut de grăsimi și trebuie luat un pahar de lapte la culcare (ducând la golirea vezicii biliare), trebuie evitat tratamentul cu derivați de clofibrat sau estrogeni.

CECO (litotrizia cu unde extracorporale)

Pentru condiții prealabile: a se vedea mai sus; Indicații: prezența a 1 până la 3 pietre negative cu raze X cu un diametru mai mic de 30 mm. Contraindicații: sarcină, diateză hemoragică. Efecte secundare: microhematurie, colici datorate mișcării pietrei, rar icter obstructiv, colangită, pancreatită, obstrucție d. cysticus, foarte rar - mici hematoame hepatice. Succes: în 60% din cazuri după o perioadă de 1 an. Rata de recurență și profilaxie: ca și pentru litoliza orală.

Strategia de tratament pentru colecistolitiaza:

Colelitiaza asimptomatică Fără tratament
Colelitiaza manifestată fără complicații Colecistectomie sau metode de tratament non-chirurgical
Etapa de complicații Colecistectomie (indicație absolută)

Tratamentul coledocolitiazei

  • Revizuirea coledocului în cadrul colecistectomiei
  • Papilotomia endoscopică (EPT) și îndepărtarea lor cu coșul de interceptare Dormia. Când calculul este mare (> 15 mm) și nu poate trece prin papilă, piatra este zdrobită de următoarele metode:
    • Litotricie mecanică
    • CECO (litotripsie extracorporală (undă de șoc))
    • IUVL (litotripsie intracorporală (undă de șoc)) - electrohidraulică sau indusă de laser
    • Litotriție locală (spălare nazală)

Tratamentul litiazei în căile biliare intrahepatice (constatare rară):

  • IUVL în colangioscopie (oral prin intermediul „bebelușului mama” - endoscop sau percutanat-transhepatic)