Dependență este o dependență de facto a individului. Esența „lucrului” de care depinde o persoană poate fi fizică sau mentală. În cazul dependenței, individul nu are control asupra alegerilor asociate dependenței. Se confruntă cu un puternic sentiment de pierdere dureroasă atunci când renunță la dependență. agent.momentele dependența joacă un rol major în viața sa.

acest lucru

Care sunt semnele și simptomele dependenței

Când se uită la simptomele dependenței, mulți oameni cred că comportamentul dependentului este de fapt o sete sau un obicei prost. Dar un obicei poate fi numit o stare în care persoana are controlul asupra comportamentului său și a utilizării posibile (a substanțelor), în timp ce în dependență controlul este absent sau limitat. Fiecare dependență este asociată cu o serie de semne și simptome care pot fi în domeniul fizic sau mental.

Cele mai frecvente simptome fizice sunt:

- tremurarea întregului corp sau a membrelor;

- greață, vărsături, diaree;

Cele mai frecvente simptome psihologice sunt:

- senzația de sete incontrolabilă;

- niveluri crescute de anxietate;

- stări depresive, furie și rușine;

- comportament riscant inutil și nesăbuit;

- tulburări de somn sau insomnie;

- iritabilitate și paranoia;

Alți indicatori care sugerează că individul este dependent sunt haosul relațional, performanța slabă a muncii, absenteismul de la școală/școală și problemele financiare.

De ce oamenii devin dependenți

Mulți sugerează că o persoană poate deveni dependentă doar de substanțe care au un efect fizic asupra organismului, precum alcoolul, drogurile și nicotina. Dar dependența se poate transforma într-o gamă imensă de activități care sunt plăcute persoanei și permit o evadare temporară din presiunile vieții de zi cu zi.

Există studii serioase care explică cum și de ce se dezvoltă dependența. Creierul uman răspunde într-un mod specific, consolidând comportamentul direct legat de supraviețuire. Are un sistem automat de recompensare și stimulente care răspunde stimulilor prin eliberarea anumitor neurotransmițători (cum ar fi dopamina).

În timpul alimentației și al sexului, creierul uman recunoaște că aceasta este o experiență importantă care privește supraviețuirea sa. Acest lucru duce la un nivel ridicat de emoție și un sentiment de plăcere. Acesta din urmă, la rândul său, provoacă vârfuri emoționale în apariția amintirilor în legătură cu aceste activități. Această memorie se aplică viitoarelor alegeri de comportament ca instrument de supraviețuire. Există substanțe care, atunci când sunt luate, imită o reacție similară cu activitatea creierului. Ele eliberează emițătoare (inclusiv dopamină) pentru a crea emoții cu un accent pozitiv similar. Unii oameni care iau aceste substanțe simt nevoia să experimenteze din nou emoțiile derivate din ingredientul activ. Această dorință poate fi primul pas către dependență.

Pentru a înțelege dependența, este foarte important să studiezi efectele substanțelor și modul în care acestea fac ca un individ să se simtă. Cercetările au descoperit legături puternice între victimele traumei emoționale (sau fizice) și dependența de substanțe precum alcoolul și drogurile. Unul dintre motivele acestei legături poate fi efectul „amorțitor” al unor spirite și al unor medicamente utilizate pentru a bloca amintirile și emoțiile.

Mecanismul dependenței uneori parazitează mecanismul de adaptare la individ. Persoanele care trăiesc cu probleme precum depresia, tulburările de anxietate și tulburările de stres posttraumatic pot recurge la diferite substanțe pentru a încerca să facă față consecințelor acestor tulburări. Persoanele care trăiesc cu o încărcătură mentală ridicată sunt, de asemenea, mai susceptibile de a utiliza opiacee într-un mod similar. Cercetările arată că cei care nu au (sau au foarte puțin) sprijin social sunt mai predispuși să devină dependenți.

A trăi într-un mediu în care se observă un comportament riscant și consumul de substanțe este, de asemenea, un factor care contribuie la dependența potențială. Copiii cu părinți sau un cerc social în care există dependență sunt mai predispuși la dependență la maturitate.

De asemenea, s-au găsit legături genetice care ajută dependența. Studiile arată că mai multe gene diferite pot contribui la sensibilitatea generală a unui individ la o posibilă dependență.

Care sunt cele mai frecvente forme de dependență

Oamenii sunt predispuși la dependența de un număr mare de substanțe și comportamente. Unii experți spun că o persoană poate fi dependentă de aproape orice.

Există unele substanțe care creează dependență și provin din natură. Opiaceele precum heroina, codeina și morfina se încadrează în această categorie. Acest lucru se datorează faptului că structura lor este foarte asemănătoare cu neurotransmițătorul natural endorfină. Cu toate acestea, reacția la opiacee este mult mai puternică decât orice stimul natural, creând o stare spectaculoasă de euforie.

Unele dintre cele mai frecvente dependențe sunt influențate într-o oarecare măsură de societate. Unele dintre ele sunt mai acceptabile din punct de vedere social și mai ușor de gestionat decât cele purtate de droguri precum heroina. De zeci de ani, s-au ridicat întrebări cu privire la acceptabilitatea și legalitatea substanțelor dependente precum tutunul și alcoolul.

Țigările sunt extrem de dependente și creează o schimbare clară în chimia creierului nostru. Ca și în cazul eliberării de dopamină, tutunul este, de asemenea, responsabil pentru eliberarea de neurotransmițători suplimentari care intensifică obiceiul. Alcoolul, la rândul său, imită unii neurotransmițători, mințind sistemul nervos că se simte bine.

Unele dintre substanțele pe care oamenii le pot lua nu provoacă de fapt celulele nervoase să secrete neurotransmițători, ci imită pe cele naturale pentru a păcăli creierul. Unele dintre ele sunt metamfetamine și amfetamine, extaz și cocaină. Acestea întrerup absorbția substanțelor chimice importante stimulatoare, cum ar fi dopamina și norepinefrina. Modul în care creierul reacționează la fiecare astfel de substanță este diferit și ceea ce au în comun toate este că toți sunt extrem de dependenți.

O parte din cercetările din lume arată că dependențe comportamentale (jocurile de noroc, supraalimentarea sistemică, dependența sexuală, dependența de internet și pornografia) devin din ce în ce mai frecvente.

Jocurile de noroc pot fi extrem de dependente, deoarece afectează chimia creierului în același mod ca unele medicamente. Profiturile nu numai că pot duce la un comportament de dependență, ci și „sărind peste unul”. Un exemplu este cum, dacă o persoană colectează două dintre cele trei simboluri pe un slot machine, creierul său se intoxică, de parcă „este aproape un premiu”. Când primește aproape un premiu, intră într-o fază de așteptare a premiului în viitorul.încercări de profit.

Fiecare individ trăiește cu o slăbiciune pentru unele opiacee și dependență, din fericire majoritatea oamenilor nu vor întâmpina opiu periculos atât de des încât să devină dependenți.

Societatea a acceptat că persoanele dependente nu trăiesc cu voință puternică, stima de sine sau principii. Acesta este un alt mit, complet inutil pentru persoanele care suferă de dependență. Dependența este de fapt o problemă complexă și depășirea ei este de fapt extrem de complexă. O abordare empatică și atentă poate fi utilă în înțelegerea problemelor cu care se confruntă dependenții.

Care sunt riscurile dacă dependența nu este tratată

Dacă o astfel de problemă nu este tratată, ea duce inevitabil la dezvoltarea problemelor mentale și la agravarea simptomelor. Dependența poate duce la deteriorarea semnificativă a relațiilor interumane și a funcționării umane naturale.

În timp, organismul dezvoltă toleranță la majoritatea medicamentelor și a opiaceelor, ceea ce impune dependenței să ia din ce în ce mai mult. Acest lucru poate duce la consecințe grave, inclusiv stări comatoase și moarte cauzată de supradozaj. În absența tratamentului, o spirală extinsă de respingere, disperare, anxietate și umilință este cea mai frecventă.,

Dependența afectează părțile creierului care sunt cruciale pentru luarea deciziilor, învățarea, procesele de memorie, controlul comportamentului și judecata. Acest lucru poate avea consecințe devastatoare și poate agrava dependența.

Care ar putea fi rezultatul tratamentului

Principalul motiv pentru care dependența poate fi problematică pentru tratament este prezența simptomelor atunci când dependentul este retras. Când este oprit, creierul încetează să mai experimenteze eliberarea recurentă obișnuită de neurotransmițători, aducând emoții plăcute. Prin urmare, trimite semnale care obligă persoana să revină la acțiunea care îi aduce uitare și plăcere.

Simptomele variază foarte mult, în funcție de dependența individului, dar unele dintre cele mai frecvente includ:

- pierderea bruscă sau debutul apetitului atipic;

- lipsă de concentrare;

- valuri reci și/sau fierbinți;

- probleme digestive.

Este important să rețineți că simptomele fizice ale sevrajului nu durează foarte mult și, atunci când corpul este curățat de opiacee, acestea scad și dispar. În timp, substanțele chimice din creier se echilibrează și încep să funcționeze normal. Există cazuri în care este necesară reducerea treptată a substanței care creează dependență, în loc să o opriți brusc, astfel încât creierul să se poată adapta treptat schimbărilor. Această decizie se ia cu ajutorul unei echipe medicale specializate și a cazurilor rare și speciale.