Și de ce nu ar trebui să o facem

atunci

Rutină zilnică grăbită, sărind de mese sau urmând diete nesănătoase. Pe lângă apă și oxigen, mâncarea este celălalt element important care ne susține viața. Prin intermediul acestuia, furnizăm grăsimi, proteine ​​și carbohidrați, care sunt folosiți ca surse de energie, precum și elemente constitutive pentru orice.

Când murim de foame, fiecare parte a corpului nostru suferă (sărind de mese și diete cu calorii minime nu trebuie confundate cu foamea curativă), inclusiv creierul. Ce schimbări se întâmplă în ea?

Încărcați pe hipotalamus

Hipotalamusul este cel mai înalt centru al sistemului nervos autonom, o parte majoră a creierului care joacă un rol central în răspunsul corpului. Această parte a creierului este situată chiar deasupra tulpinii creierului și este responsabilă pentru reglarea homeostaziei sau a echilibrului din corp. Hrana este necesară pentru funcția corpului. Când nu furnizăm suficiente calorii utile, hipotalamusul lucrează ore suplimentare pentru a restabili echilibrul organismului.

Recunoașterea foamei

Trei zone principale ale hipotalamusului sunt asociate cu foamea. Acestea sunt hipotalamusul lateral, paraventricular și ventromedial. Hipotalamusul paraventricular ajută la reglarea poftei de mâncare. Hipotalamusul ventromedial răspunde atunci când mâncăm pentru a ne simți plini și pentru a opri procesul care duce la supraalimentare.

Când murim de foame sau nu mâncăm regulat, atunci hipotalamusul lateral este stimulat, ceea ce ne face să ne dăm seama că avem nevoie de hrană printr-o serie de reacții în organism.

Ai auzit de hormonul grelină? Este un hormon peptidic responsabil pentru o serie de funcții metabolice și endocrine, sintetizate de celulele din tractul gastro-intestinal și hipotalamus, precum și în cantități mici de rinichi și placentă. Când mâncăm, furnizăm energie corpului.

Când nivelurile de energie sunt scăzute, începe sinteza de grelină. Creierul răspunde imediat la dezechilibrele energetice, avertizându-ne despre lipsa hranei. Dar este important să rețineți că senzația de foame nu înseamnă întotdeauna că aveți cu adevărat nevoie de mâncare. Foamea poate fi inițiată din cauza lipsei de apă suficientă sau a anumitor tipare de mâncare, cum ar fi senzația de foame la prânz, deoarece întotdeauna luați prânzul în acest moment.

Malnutriție și creier

Malnutriția afectează creierul. Celulele sale au nevoie de energie, la fel ca orice altă celulă din corp. Fără o aprovizionare regulată cu alimente sănătoase, privați acest organ important de elemente importante, în urma cărora suferă atât funcția neuronală, cât și chimia creierului. Nu vă mirați dacă observați că vă lipsește concentrarea, aveți probleme de memorie, vă sunt afectate tiparele de somn, nu aveți dispoziție și abilitățile motorii.

Amintiți-vă că foamea este unul dintre modurile în care corpul dumneavoastră semnalează că este timpul să mâncați. Când zahărul din sânge scade sau stomacul este gol, receptorii din corpul dvs. vă transmit semnale creierului că aveți nevoie de alimente.

Dacă dieta dvs. este sănătoasă, vă oferă caloriile necesare, în funcție de câtă energie consumați, nu ar trebui să vă simțiți foame. Acest lucru se datorează faptului că îi oferi corpului tău ceea ce are nevoie pentru a funcționa corect.

Foamea este diferită de apetit, ceea ce ne face să mâncăm ceva nu atât de sănătos, dar simțim bucurie după aceea. Pentru a nu priva creierul de energie, luați 5-6 mese mici echilibrate pentru o zi. În acest fel veți pierde în greutate și veți avea energie pentru muncă, sport, divertisment.