Farmacii Medea

Expresia „ascultă-ți inima” nu este întru totul poetică pentru cardiologi. Este important să ai grijă de inima ta și să asculți ceea ce ne spune despre sănătate.

Inima umană are patru tipuri de valve: mitrală, aortică, pulmonară și tricuspidă. Acestea joacă un rol fundamental în buna funcționare a inimii. Când supapele funcționează bine, ele pot fi comparate cu deschiderea și închiderea ușilor, în care sângele se mișcă în direcția corectă între cavitățile inimii și toate părțile corpului.


Termenul de valvulopatie rezumă diferite boli cauzate de deteriorarea uneia sau mai multor valve ale inimii. Una dintre cele două condiții este de obicei respectată:

Supapa nu se închide corect, ducând la retragerea sângelui în loc de scurgeri. Starea este cunoscută sub numele de insuficiență sau insuficiență.

Supapa nu se deschide complet, ceea ce face dificilă circulația sângelui. Această îngustare este cunoscută sub numele de stenoză valvulară sau obstrucție.

Valvulopatia implică un grad de stres asupra inimii, deoarece are dificultăți în misiunea sa de a pompa sângele de care are nevoie corpul. În timp, această greutate suplimentară determină slăbirea mușchiului inimii. Fără un tratament adecvat, poate apărea insuficiență cardiacă.


Acest tip de boli de inimă provoacă adesea sufluri cardiace neobișnuite, care sunt rezultatul dificultății de trecere a sângelui prin supapele deteriorate. Zgomotele sunt ușor de detectat atunci când profesioniștii din domeniul medical ascultă inima cu un stetoscop. Pentru a confirma diagnosticul de valvulopatie, testul cel mai frecvent utilizat este ecocardiografia, deși pot fi necesare alte teste, cum ar fi radiografia sau electrocardiograma.


Tipul de tratament depinde în principal de ce supapă este deteriorată, precum și de gravitatea daunei. Atunci când valvulopatia nu este severă, este suficient să mențineți obiceiuri de viață sănătoase și să monitorizați boala fără a fi nevoie să luați medicamente. În cazurile în care boala valvei este severă și medicamentele nu sunt suficiente pentru a controla boala sau nu sunt bine tolerate, poate fi necesară o intervenție chirurgicală.


Pe lângă vârstă, alte cauze ale deteriorării sau uzurii valvei sunt infecțiile, defectele congenitale ale valvei sau bolile de inimă.


Valvulopatiile pot trece neobservate mulți ani fără să prezinte simptome, dar dezvoltarea lor este progresivă de-a lungul anilor. Cele mai frecvente simptome sunt dificultăți de respirație, oboseală sau greutate, dureri în piept, palpitații, tuse, umflarea gleznelor și picioarelor.


Uneori este exclusă prezența valvulopatiei și în schimb simptomele sunt atribuite greșit îmbătrânirii.


Probabilitatea de a dezvolta boli cardiace valvulare crește odată cu vârsta. Deși este dificil de calculat cu precizie, deoarece în majoritatea cazurilor boala este asimptomatică, se estimează că aproximativ 2,5% dintre persoanele cu vârsta peste 65 de ani care trăiesc în țările industrializate suferă de leziuni ale valvei. Pentru persoanele peste 75 de ani, acest procent crește la 13%.