Ministerul Apărării din Germania a pregătit mult timp calea ideii de a recruta străini în armata națională. Cu toate acestea, aceste planuri sunt mult mai specifice decât se credea anterior.

cine

Un document al programului din ministerul Ursulei von der Leyen arată că Germania are interes să atragă în primul rând polonezi, italieni și români în armata sa. Documentul susține că tinerii din aceste trei țări au „potențial cantitativ” de aderare la Bundeswehr.

Mai mult, autoritățile federale au deja estimări și planuri clare. Potrivit lor, locuiesc în Germania 255.000 de polonezi, 185.000 de italieni și 155.000 de români cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani, adică potrivit pentru serviciul militar. Cele trei diaspore naționale reprezintă aproape 1/2 din toți cetățenii UE care s-au mutat în Germania. Dacă serviciile reușesc să atragă interesul a cel puțin 10% dintre tinerii străini, aceștia vor furniza 50.000 de noi luptători pentru armata germană.

Ministrul apărării, Von der Layen, are în vedere de mai mulți ani să deschidă Bundeswehr cetățenilor UE. Motivul acestei politici este lipsa constantă de personal în forțele de apărare. Deja în 2016, ea a intrat în proiectul ei în așa-numitul Cartea albă privind politica de securitate. De atunci, ministerul pe care îl conduce a căutat modalități de implementare a planului ambițios, dar nu a furnizat informații cu privire la măsurile specifice.

Potrivit SPIEGEL, Ministerul Apărării din Germania a început deja sondarea opiniilor în capitalele europene prin atașatele sale militare.

Studiul informal a găsit „poziții prea diferite” asupra cazului. Rezervele speciale au fost exprimate de guvernele est-europene, care se tem că vor suferi daune semnificative propriilor forțe armate naționale.

Bulgaria a luat o poziție similară în discuțiile cu autoritățile germane, reamintind că armata încă suferă de un deficit de 20% din personalul necesar.

Autoritățile bulgare au avertizat că, dacă Germania își deschide armata și oferă condiții mai bune pentru trupe, va trebui calculat „consecințele catastrofale”.

Însăși ideea de trupe europene mixte nu este cu totul nouă pentru continent. În mod similar, țări precum Belgia, Spania, Franța, Marea Britanie, Danemarca și Luxemburg își consolidează armatele permițând recrutarea străinilor din UE în conformitate cu anumite reguli. Ceea ce propune von der Leyen este apropiat de modelul belgian, în care nu vor exista restricții asupra nivelului de specializare profesională și pregătire a soldaților străini, ci asupra deschiderii depline a oportunităților pentru candidați.

Cu toate acestea, ministerul intenționează să introducă anumite limite în ceea ce privește cerințele de rezidență și o bună cunoaștere a limbii germane.

Se pare că ambiția de a forma o legiune „străină” în Germania îi îngrijorează pe unele dintre țările mai mici din Europa de Est - inclusiv Bulgaria și Grecia, după cum scrie SPIEGEL. Motivul: Berlinul poate oferi salarii și condiții de muncă mult mai bune, care ar fi prea atractive pentru soldații profesioniști dispuși să servească sub pavilion străin.

Germania însăși poate face loc străinilor printr-o simplă modificare a legii. Cu toate acestea, dezbaterea cu privire la modul de reglementare a acestei măsuri nu este atât de simplă. Un raport din 2016 al Serviciului științific al Bundestag a recomandat furnizarea anumitor specializări militare, a căror implementare ar trebui rezervată în întregime cetățenilor germani - de exemplu, personalul forțelor speciale sau altor unități de luptă.

Însăși prezumția unei armate supranaționale este întâlnită cu un cuțit în rândul politicienilor din Polonia. Ministrul de externe Jacek Czaputovic a comentat că serviciul militar este strâns legat de naționalitate și loialitate față de patrie și, la fel ca armata, atragerea străinilor nu este permisă în serviciul diplomatic sau în poliție. El se așteaptă la o clarificare rapidă a planurilor Germaniei și îndeamnă Bruxellesul să intervină, spunând că „dacă Germania adoptă o astfel de lege fără a consulta mai întâi Polonia, nu va fi bine”.