Somnul joacă un rol cheie în sănătatea bună și crește apărarea organismului. Ce se întâmplă în timp ce dormim și cum reacționează corpul nostru în timp ce suntem treaz? Vătămarea privării de somn poate apărea instantaneu sau în timp, dar se realizează întotdeauna într-un fel sau altul.

De ce somnul complet este important ?

Somnul joacă un rol cheie în sănătatea bună și:

  • restabilește capacitatea unei persoane de a lucra, în special activitatea sa motorie și nervoasă;
  • restabilește mecanismele de bază ale metabolismului;
  • reduce consumul de energie;
  • efectuează prelucrări suplimentare ale informațiilor primite în timpul zilei;
  • mărește apărarea organismului.

Modul în care te simți în stare de veghe depinde în parte de ceea ce se întâmplă în timp ce dormi. În timpul somnului, corpul nostru lucrează pentru a menține funcția creierului și sănătatea fizică. Se spune că la copii și adolescenți, somnul contribuie la creșterea și dezvoltarea lor.

Vătămarea privării de somn poate apărea instantaneu sau în timp. Lipsa prelungită de somn poate crește riscul de probleme cronice de sănătate, precum și poate afecta modul în care gândiți, reacționați, lucrați, învățați și comunicați cu ceilalți.

Activitatea creierului, memoria și starea emoțională

Somnul contribuie la buna funcționare a creierului. În timp ce dormim, creierul nostru se pregătește pentru a doua zi. Formează noi „căi” sub formă de noi tulpini dendritice ale coloanei vertebrale și sinapse în creier. Aceste „căi” ne ajută să învățăm și să ne amintim. La rândul lor, insomnia le reduce formarea. În timpul somnului, creierul reproduce modele de activitate, iar receptorii NMDA joacă un rol foarte important în acest sens.

Receptorii NMDA sunt unul dintre cele trei tipuri de receptori de glutamat care sunt implicați în mecanismele neurofiziologice ale memoriei. Memoria declarativă (capacitatea de a-și aminti faptele) este suprimată dacă receptorii NMDA sunt blocați. De obicei, un somn bun contribuie cu până la 20% mai mult la amintirea a ceea ce ai învățat în timpul zilei.

Lipsa somnului provoacă un comportament mai impulsiv pe măsură ce gândirea pe termen lung se oprește. Provoacă o creștere a emoțiilor și percepțiilor. Același lucru este valabil și pentru sensibilitatea la durere.

O serie de studii arată că un somn bun noaptea ne îmbunătățește capacitatea de a învăța și rezolva problemele, precum și de a fi mai atenți, de a lua decizii mai ușoare și de a fi mai creativi. Studiile arată, de asemenea, că lipsa somnului de calitate modifică activitatea în unele părți ale creierului.

Lipsa somnului este asociată cu incertitudine în luarea deciziilor, incapacitatea de a face față cazurilor mai complexe, dificultăți de control al emoțiilor și comportamentului, sensibilitate emoțională la schimbare, risc crescut de depresie și sinucidere. Copiii și adolescenții pot avea izbucniri furioase și impulsive, schimbări de dispoziție, depresie, dificultăți de concentrare și lipsă de motivație.

Consecințele lipsei de somn

Privarea de somn prelungită poate provoca o serie de probleme de sănătate grave și care pot pune viața în pericol. Este asociat cu un risc crescut de boli de inimă, boli de rinichi, hipertensiune arterială, diabet, accident vascular cerebral, obezitate, cancer.

Lipsa somnului este asociată cu o incidență de cancer de 4 ori mai mare.
Mai multe studii clinice mici au arătat că administrarea de melatonină (doze destul de mari), împreună cu tratamentul convențional, crește supraviețuirea la 1 an a cancerului de sân cu 64% față de 30%. Rezultate similare se văd în alte tipuri de cancer.

Interesant este că persoanele nevăzătoare produc mai multă melatonină și au o incidență de 2 ori mai mică a cancerului. Melatonina întărește celulele imune, care la rândul lor luptă cu celulele canceroase. De asemenea, inhibă în mod eficient angiogeneza, care este responsabilă pentru creșterea noilor vase de sânge și este mecanismul prin care celulele canceroase se răspândesc.

Boala Alzheimer și sistemul glif

În timpul somnului, lichidul cefalorahidian (LCR) este împins în creier și spală agregatele și plăcile toxice acumulate în timpul zilei. Acesta se numește sistemul glimfatic și funcționează în timpul somnului „lent”. În mod ironic, plăcile beta-amiloide din cortexul prefrontal suprimă somnul „lent”, provocând un ciclu vicios de agregare a plăcilor amiloide. Acumularea excesivă de plăci beta-amiloide în creier, care joacă un rol în boala Alzheimer, interferează cu somnul cu unde lente și capacitatea de a elimina aceste plăci din creier.

Gena care este asociată cu riscul de a dezvolta Alzheimer se numește ApoE4. Dacă avem 1 alelă a acestei gene primită de la un părinte, șansele de a dezvolta boala sunt între 2-3 ori. Cu două exemplare, riscul este de 10 până la 15 ori mai mare. Nu toți purtătorii de gene dezvoltă Alzheimer. Unul dintre motive poate fi un somn bun și curățarea plăcilor beta-amiloide. Potrivit studiilor recente, persoanele care poartă această genă, dar primesc un somn de calitate, au același risc de a dezvolta Alzheimer ca și purtătorii non-ApoE4.

Obezitatea și diabetul de tip 2

Se crede că un somn de calitate contribuie la un echilibru sănătos al hormonilor care ne fac să ne simțim flămânzi (grelină) sau plini (leptină). Când nu dormim cantitatea de care avem nevoie, nivelul de grelină crește și leptina scade. Acest lucru ne face să ne simțim mai flămânzi decât atunci când suntem bine odihniți. Posibilitatea obezității crește cu 50% dacă sunt oferite mai puțin de 6 ore de somn pe noapte.

Privarea de somn afectează centrul creierului nostru responsabil pentru sentimentul nostru de „satisfacție” și îl face hiperactiv. Pentru a atinge satisfacția vine nevoia de a „înghiți” cantități mari de alimente nedorite.

Somnul afectează, de asemenea, modul în care corpul nostru răspunde la insulină, hormonul care controlează nivelul zahărului din sânge. Lipsa somnului duce la niveluri de zahăr din sânge mai mari decât cele normale, ceea ce poate crește riscul de diabet.

Creșterea și dezvoltarea corpului uman depind în mod direct de somn în toate etapele vieții, inclusiv pubertatea și vârsta fertilă la femei. Somnul profund determină corpul să elibereze un hormon care stimulează creșterea normală la copii și adolescenți. Acest hormon crește, de asemenea, masa musculară și ajută la repararea celulelor și țesuturilor la copii, adolescenți și adulți.

Sistemul nostru imunitar se bazează pe somn. Acest sistem ne protejează corpul de influențe străine sau dăunătoare. Lipsa de somn prelungită poate schimba modul în care reacționează. De exemplu, pot apărea probleme în capacitatea organismului de a face față infecțiilor obișnuite.

Eficiență și siguranță zilnică

Somnul de calitate, obținut la momentul potrivit, ne ajută să putem lucra și cu mintea limpede pe tot parcursul zilei. Persoanele care nu dorm suficient sunt mai puțin productive, își iau mai mult timp pentru a-și îndeplini sarcinile zilnice, au reacții întârziate și fac mai multe greșeli.

Pierderea a doar 1-2 ore pe noapte de somn ne face să scădem în semnele noastre vitale și corpul nostru reacționează ca și cum nu am fi dormit deloc o zi sau două.

Lipsa somnului poate duce la „mic somn”. Această condiție se referă la scurte momente de somn care apar atunci când suntem de obicei treji, fără a fi capabili să-l controlăm. Poate apărea într-un moment în care ne așteptăm cel mai puțin, de exemplu atunci când suntem la volan sau studiem. Mulți oameni nu sunt conștienți de riscurile privării de somn. De fapt, nici nu își dau seama că au o deficiență și cred că pot funcționa normal.

Cu toate acestea, studiile arată că lipsa somnului vă afectează capacitatea de a conduce la fel de mult, chiar mai mult, decât dacă sunteți beat. Privarea de somn a șoferului este cauza a aproape 10% din accidentele auto din întreaga lume, fără a lua în considerare pierderile de vieți omenești.

Șoferii nu sunt singurii afectați de lipsa de somn. Poate afecta oameni din toate domeniile, inclusiv profesioniști din domeniul sănătății, piloți, studenți, avocați, mecanici, muncitori și altele.

Somnul joacă un rol cheie în sănătatea fizică și mentală bună pe tot parcursul vieții noastre. Are un rol vital de jucat în reducerea riscului de a dezvolta o serie de boli. Un somn bun ne poate ajuta să ne îmbunătățim calitatea vieții și siguranța.