consiliul

În cadrul ședinței sale lunare regulate, care a avut loc la 28 ianuarie 2016, Consiliul de administrație al Camerei de Comerț din Bulgaria a ascultat și a adoptat un raport privind „aderarea Bulgariei la zona euro - așteptări, interval de timp, pregătire și reforme necesare”.

În cadrul ședinței sale lunare regulate, care a avut loc la 28 ianuarie 2016, Consiliul de administrație al Camerei de Comerț din Bulgaria a audiat și a adoptat un raport privind: „Aderarea Bulgariei la zona euro - așteptări, interval de timp, pregătire și reformele necesare”.

Conform poziției adoptate de consiliu, orice altă întârziere în aderarea Republicii Bulgaria la zona euro, indiferent de condițiile, acțiunile sau inacțiunea executivului și legislativului, va înrăutăți accesul la finanțare, competitivitatea întreprinderilor bulgare, macroeconomice stabilitate, perspective pentru o creștere pe termen lung, oportunități pentru o schimbare pe piața muncii și în catastrofa demografică și a emigrației în curs.

În acest sens, Consiliul de administrație al BIA sprijină toate eforturile și măsurile de accelerare a pregătirii, pentru adoptarea imediată a unui plan național pentru introducerea monedei euro în Republica Bulgaria, pentru asigurarea sprijinului necesar pentru politica externă și acceptarea realistă și realizabilă următoarele date țintă pentru intrare. ne în:

  • Uniunea Bancară Europeană - 2017.,
  • ERM II - din 2017.,
  • Zona euro - din 2019 (2020).

Consiliul de administrație al BIA consideră că, în conformitate cu art. 3 și art. 10, alin. 1 și alin. 5 al Consiliului de Miniștri №168/03.07.2015, ar trebui făcută o propunere pentru includerea reprezentanților BIA în componența grupurilor de lucru ale experților, incl. „Analiză macroeconomică și finanțe publice”, „Sector nefinanciar”, „Protecția consumatorilor” și „Comunicații” și participare la ședințele Consiliului de coordonare pentru pregătirea Republicii Bulgaria pentru aderarea la zona euro.

Conform deciziei consiliului de administrație al BIA, această poziție ar trebui prezentată membrilor BIA, organelor executive și legislative și mass-media, precum și să fie apărată în cadrul principalelor dezbateri pentru consolidarea capacității administrative, activități de informare și comunicare și alte măsuri pregătitoare și reforme majore pentru aderarea Bulgariei la zona euro.

Puteți citi textul raportului de mai jos.

"ADERAREA BULGARIEI LA ZONA EURO -
AȘTEPTĂRI, TIMP LIBER, PREGĂTIRE ȘI REFORME NECESARE ".

_____________

  1. Așteptări, avantaje, costuri și riscuri de la aderarea Republicii Bulgaria la zona euro.

Experiența țărilor din ultimul val de aderare

Până de curând, Bulgaria, împreună cu cele trei țări baltice care implementau sistemul Consiliului Monetar, a fost inclusă în așa-numitul grup BELLs (Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia) spre deosebire de grupul PIGS, format din cei patru supra-îndatorați economiile de la periferia UE.

Cele trei state baltice ale grupului BELLs sunt cei mai apropiați analogi ai politicii monetare și fiscale aplicate în Bulgaria din 1997. În același timp, reziliența fiscală ridicată și credibilitatea țărilor BELL și beneficiile politicii de schimb fixe de lungă durată au fost realizate în detrimentul unei devalorizări interne uriașe (conform studiilor OIM și UNCTAD, 2014).), oportunități limitate de restructurare economică, piața muncii suprimată, criză demografică și de emigrare, incl. din cauza aderării întârziate la zona euro.

Aderarea la zona euro a celor trei state baltice în perioada 2011-2015 (care și-a început pregătirile în 2005) a făcut posibilă depășirea sau atenuarea semnificativă a efectelor crizei economice globale, așa-numitei „bule de proprietate” și deteriorarea relațiilor politice și economice cu Federația Rusă. O analiză sumară arată multe alte efecte pozitive, atât pentru economiile țărilor din ECE de la primul val de aderare la zona euro (Slovenia, Slovacia), cât și pentru al doilea val (Estonia - 2011, Letonia - 2014 și Lituania - 2015), pentru care există mai multe asemănări cu situația economică și demografică din Bulgaria.

Rezidența prelungită în regimul de schimb valutar este din ce în ce mai asociată cu efectul efectelor negative la scară largă, cu creșterea costurilor economice și sociale în angajamentele actuale de politică externă și dinamica condițiilor și realităților economice.

In acest sens, Principala întrebare de aderare la zona euro poate fi formulată după cum urmează: Nu „dacă”, ci „când”, în ce condiții și cu ce pregătire. Republică Bulgaria ar trebui să accelereze radical pregătirile pentru atingerea obiectivului de lungă durată al aderării rapide la zona euro? Orice altă întârziere va duce la incertitudini, amenințări și riscuri în creștere, îngustarea sprijinului pentru politica externă, amânare suplimentară sau simulare schizofrenică a reformelor în domenii cheie, deteriorarea perspectivelor de creștere pe termen lung, stabilitate macroeconomică și fiscală, schimbarea pieței catastrofă demografică și a emigrației.

Principalele preocupări și riscuri

Efecte macroeconomice și financiare preconizate:

Atitudini publice

Un sondaj Eurobarometru din mai 2015 în șapte state membre ale UE (Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia) arată că cel mai mare sprijin pentru aderarea la zona euro este în România - 68%, cu atitudini inverse în Republica Cehă și Polonia, unde 70% și respectiv 53% dintre respondenți nu doresc să adopte euro. În Bulgaria, 75% dintre respondenți consideră că țara noastră nu este pregătită să adere la zona euro, dar 55% (o creștere de 4 puncte față de 2014) sprijină aderarea la zona euro. O parte semnificativă (36%) consideră că acest lucru ar trebui amânat pentru 2019-2020, 12% pariat pe o dată după 2020 și, potrivit a 2% dintre bulgari, țara noastră nu va intra niciodată în zona euro. Scade ponderea respondenților din cele șapte țări care consideră că adoptarea monedei euro va avea un efect pozitiv asupra economiei lor - în total 41%, cu 3 puncte procentuale mai puțin decât în ​​2014, respectiv - cu 3 puncte procentuale (până la 53 %) numărul respondenților care indică faptul că moneda euro va avea un impact negativ asupra dezvoltării țării lor este în creștere. Tendința din țara noastră este inversată - cu 4 puncte procentuale (până la un total de 40%) ponderea persoanelor care consideră că adoptarea monedei euro va avea un impact pozitiv asupra țării.

Un sondaj mai recent Gallup International realizat în 14 state membre - Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Olanda, România, Spania, Suedia și Marea Britanie - a arătat că Bulgarii sprijină aderarea la UE, dar nu vor euro. Bulgaria se numără printre cei mai mari susținători ai UE, arată sondajul, însă 74% dintre bulgarii chestionați nu doresc introducerea monedei euro și preferă să păstreze moneda națională, probabil din cauza temerilor de schimbări ale cursului de schimb fix al levului.

La întrebarea „Dacă există un referendum în țara noastră mâine cu întrebarea dacă țara noastră ar trebui să rămână parte a UE, cum ați vota?” 82% dintre compatrioții noștri răspund cu „A rămâne în UE”. Românii rămân europeni jurați, înaintea noastră cu acordul de 85%, urmat de Spania cu 79% și Irlanda cu 78%. Marea Britanie este singura țară în care oamenii care preferă să părăsească UE sunt majoritari - 54%. Scepticismul cu privire la uniune este relativ ridicat în Italia - 42%, Olanda - 41%, Suedia - 40% și Danemarca - 39%.

Cu toate acestea, în Bulgaria există un proces limitat de dezamăgire față de UE, nemulțumirea crescând cel mai mult anul trecut în Grecia, Belgia, Marea Britanie, Olanda și Italia.

Atitudinile față de moneda unică au fost puternic zdruncinate, cu atitudini în favoarea monedei naționale predominând în Regatul Unit (83%), Suedia (80%), Danemarca (76%), Bulgaria (74%) și România (56%) ). Sprijinul pentru euro este cel mai mare în Finlanda (62%), Irlanda (60%) și Spania (58%), precum și în țările fondatoare din Germania și Franța.

  1. Condiții prealabile, sectoare problematice și reformele necesare

Intrarea în zona euro este precedată de o perioadă de cel puțin doi ani de monitorizare a stabilității lev - așa-numitul mecanism al cursului de schimb ERM II (Letonia din 2005 până în 2014). Respectarea așa-numitului Tratat de la Maastricht (1992) ar trebui menținută, incluzând: o rată medie a inflației mai mică de 1,5% comparativ cu cele trei țări cu cele mai mici rate de creștere a IPC (IPC); rate scăzute ale dobânzii pe termen lung (randament la titlurile de stat pe 10,5 ani), care nu depășesc cu mai mult de 2 puncte procentuale randamentul în cele trei țări ale UE cu cele mai mici rate ale dobânzii; un curs de schimb stabil cu abateri de până la 15% atunci când se urmărește o politică de schimb valutar (pentru Bulgaria la cursul actual în conformitate cu Tratatul de aderare); un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB, cu excepția perioadelor scurte și în condițiile definite de Tratatul de la Maastricht; datorii publice sub 60% din PIB, cu excepția țărilor care urmăresc o politică de finanțare durabilă și care îndeplinesc toate celelalte criterii.

Conform celor mai recente rapoarte de convergență ale BCE și CE din 4 iunie 2014 (viitorul raport în iunie anul acesta), Bulgaria îndeplinește toate cele patru criterii numerice, după cum reiese din raportul anexat al Ministerului Finanțelor pentru 2014.

Țară

Inflația

Rata dobânzii pe termen lung