lumini

În timp ce în Europa tendința de a legaliza așa-numitele „medicamente moi” și de a le liberaliza vânzarea în scopuri medicale este în creștere, iar în Statele Unite comerțul și utilizarea lor sunt deja permise în mai multe state, în țara noastră Ministerul Justiției a făcut propuneri de modificări în Codul penal (CC) cu privire la substanțele narcotice în direcția restricționării acestora și a înăspririi regimului de distribuire a acestora. Noul Cod penal elimină posibilitatea ca așa-numitele „cazuri minore”, pentru care este acceptată sechestrul de droguri pentru uz personal, să fie pedepsite doar cu o amendă de până la 1.000 BGN, ca în actualul Cod penal (art. 354 alin. 5 din Codul penal).). Conform proiectului unui nou Cod penal propus de Ministerul Justiției și adoptat de guvern, care a fost deja supus parlamentului spre discuție, fiecare, indiferent de tipul și cantitatea de medicament, „Cine încalcă regulile stabilite dobândește, deține sau primește o substanță narcotică sau un analog al unei substanțe narcotice” va fi pedepsit cu închisoare pentru un termen cuprins între 1 și 6 ani.

În discuția publică aprinsă, s-au auzit diferite opinii: unii au descris aceste schimbări drept „neglijare”, alții ca „o nouă politică de stat” privind distribuția de droguri. Unii au salutat modificările planificate după cum este necesar, având în vedere proliferarea crescândă a drogurilor, în timp ce alții au contestat vehement textele din proiectul noului Cod penal al secțiunii IV privind infracțiunile împotriva regimului drogurilor și analogilor și precursorilor acestora.

Oponenții spun că noul Cod penal va transforma o boală cronică într-o infracțiune și va strică multe destine umane. Ei au amenințat că sute de mii de oameni din Bulgaria care, conform ultimelor statistici, au încercat droguri, dintre care mulți studenți și adolescenți ar intra sub incidența legii; că, cu aceste schimbări, Bulgaria se îndreaptă în direcția opusă față de ceea ce fac alte țări; că noul Cod penal este un pas înapoi cu 50 de ani în raport cu Europa și contrazice documentele cheie ale UE. Aceștia au subliniat că implicarea suplimentară a sistemului judiciar în cazuri minore ne va costa scump, iar legalizarea drogurilor moi va aduce un nou flux de impozite la bugetul de stat și va reduce fondurile pentru îngrijirea sănătății.

Susținătorii noului Cod penal răspund că a avea chiar și o singură doză poate fi o ușă pentru distribuția medicamentelor; că legalizarea utilizării marijuanei, precum și a altor derivați de canabis considerați ca droguri moi, va duce doar la legalizarea activității marijuanei și la creșterea consumului acestora; că cu cât oamenii cred că drogurile moi sunt inofensive, cu atât riscul de răspândire și dependență este mai mare. Potrivit acestora, contrar afirmației potrivit căreia „drogurile moi” nu duc la dependență, numai după o jumătate de an de utilizare sistematică a derivaților de canabis, se observă modificări complexe în organism și în caz de sevraj brusc simptomele tipice ale sindromului de sevraj apar dureri de cap, insomnie. Aceștia susțin că marijuana are un efect halucinogen și poate provoca boli mintale cu simptome similare cu cele ale schizofreniei, care continuă să apară după oprirea utilizării sale.

Dar să lăsăm deoparte argumentele „pentru” și „împotriva” liberalizării distribuției așa-numitelor droguri moi din punct de vedere al criminologiei, sistemului judiciar, medicinii și psihologiei dependenței, sociologiei și economiei. Lăsați experții din aceste domenii să argumenteze: măsurile restrictive limitează sau sporesc răspândirea drogurilor, care sunt beneficiile și daunele legalizării „drogurilor moi” și cum va afecta economia țării pe termen lung și să încercăm să conturăm

punctul de vedere ortodox asupra problemei așa-numitelor „droguri moi”

și legalizarea utilizării și distribuției acestora.

Vom începe cu faptul că împărțirea substanțelor narcotice în „ușoare” și „grele” se bazează pe gradul de pericol pentru sănătatea umană. Dar, conform înțelegerii noastre creștine, viața unei persoane nu se limitează la sănătatea sa fizică. Mai important decât acesta este sănătatea sa spirituală, deoarece moartea spirituală este mai cumplită decât moartea fizică. Fiecare drog, indiferent de tipul său, provoacă modificări în sufletul uman și afectează starea spirituală a omului. Starea de slăbiciune, euforie, stima de sine modificată artificial, capacitatea slabă de autocontrol și imaginația sporită cauzate de consumul de droguri, oricât de ușoare sunt, sunt incompatibile cu sobrietatea spirituală cerută de asceza ortodoxă.

Conștiința alterată, vigilența și atenția slăbite, precum și voința slăbită din cauza consumului de droguri fac sufletul uman larg deschis pentru a renunța la toate gândurile, visele și forțele neîncorpurate.

Dar nu Dumnezeu!

Dumnezeu răspunde la rugăciune, nu la efectele substanțelor psihotrope. Împărtășania cu El presupune sobrietate, curată și clară, nu o conștiință întunecată. El trăiește o inimă curată, frântă și umilă.

Utilizarea și ușoară, și pe greu drogurile fac sufletul mai labil și mai accesibil influenței spirituale. Dar este clar pentru fiecare creștin că, după cădere, în lumea invizibilă, pe lângă Dumnezeu, sfinți și îngeri, îngerii căzuți sunt locuiți și de demoni, forțe malefice al căror scop este să distrugă sufletul uman. A fi sub influența acestor forțe neîncorporate malefice este cel mai grav pericol care se ascunde în consumul de droguri, oricât de riscante ar fi acestea pentru sănătatea umană și dependență. Acesta este motivul pentru care creștinismul respinge atât de categoric toate mijloacele care duc la intoxicație, modificarea conștiinței și vigilența slăbită.

Utilizarea drogurilor pentru a atinge o oarecare „iluminare”, pentru a realiza „revelații spirituale” și abilități supranaturale este înșelătoare și extrem de periculoasă. Fascinanta lume magică care se desfășoară în fața omului sub influența drogurilor este iluzorie, este rețeaua prin care demonii captează sufletul uman până când îl cuceresc, până când omul devine dependent și apoi descoperă adevărata lor față și întreaga situație îngrozitoare. pe care l-a găsit. Sentimentul inițial de libertate, abilități sporite și plăcere este înlocuit în curând de tristețe devastatoare, neputință și deznădejde, atacuri de paranoia și anxietate crescând în tulburare de panică. .

Atunci când consumi droguri în loc să primești iluminare, pierzi din vedere realitatea, te îndepărtezi de lumea reală. În loc de eliberare, consumul de droguri duce la înrobirea treptată și deseori neobservată a acestei pasiuni, la dependența completă de ea și la sacrificiul vieții sale pământești și a vieții veșnice în fața altarului său idolic al vieții.

Pasiunea dăunează nu numai trupului, ci și sufletului

și fără puterea vindecătoare a pocăinței, sufletul, chiar și după moartea trupească, rămâne sclavul pasiunii care l-a cucerit.

Vestea bună este că, din punct de vedere spiritual, o persoană aflată în orice stadiu al dependenței de droguri poate, cu ajutorul lui Dumnezeu, să-și oprească anestezia, atâta timp cât are dorința și hotărârea de a renunța la pasiunea care îi distruge viața și viețile celor dragi. Un dependent de droguri este un păcătos care, nu mai puțin decât alți păcătoși, poate spera la mila lui Dumnezeu, „Care vrea ca toți oamenii să fie mântuiți și să ajungă la cunoașterea adevărului” (1 Tim. 2: 4). Orice persoană, chiar și cel mai nenorocit păcătos, își poate schimba cu bună credință modul de viață și poate intra pe calea mântuirii.

APLICAȚII MEDICALE ALE MARIJUANA sunt legate de abilitate j pentru scăderea presiunii intraoculare și a nivelului de zahăr din sânge. Acționează ca un antiemetic, antispastic și relaxează mușchii încordați și rigizi, cu o utilizare prelungită care duce la relaxare constantă. În doze mici ameliorează unele cazuri de cefalee, dar în doze mari o poate provoca, are efect antiinflamator și ușor analgezic.

Marijuana sporește starea de spirit, provoacă o ușoară euforie și o ascuțire vizibilă a tuturor simțurilor, schimbă stima de sine și sentimentele de spațiu și timp. La doze mari, halucinațiile sunt mai frecvente decât auditive decât vizuale. Marijuana are un efect negativ semnificativ asupra memoriei pe termen scurt și a capacității de autocontrol. Îmbunătățește imaginația, interferează cu concentrarea, tratarea numerelor, învățarea, simțul precis al timpului și coordonarea fină a mișcărilor.

În același timp, marijuana crește pofta de mâncare și poate duce la creșterea în greutate cu toate consecințele sale.

Potrivit cercetărilor publicate în revista medicală britanică Lancet, marijuana ocupă locul 11 ​​în ceea ce privește nocivitatea în lista drogurilor.

La doze mai mari, consumul de marijuana poate duce la o stare de paranoia, anxietate care se dezvoltă într-un atac de tulburare de panică, însoțită de fenomene psihosomatice de palpitații, sufocare, greață, vărsături și colaps. La persoanele cu probleme cardiovasculare, marijuana poate provoca aritmii și crește sau scade tensiunea arterială. La bărbați, există o scădere temporară a nivelului hormonilor sexuali și a numărului de spermatozoizi și creează probleme de fertilitate.

Produsele chimice responsabile de efectele marijuanei asupra psihicului se numesc canabinoizi. Acestea acționează prin interacțiunea cu receptori CB1 și CB2 specifici din creierul uman și măduva spinării, organele interne și sistemul imunitar.

LEGISLAȚIA ȘI DISTRIBUȚIA MEDICAMENTELOR

Principiul nepedepsirii unei doze unice a fost introdus pentru prima dată în legislația noastră în 2000 de către UDF. În 2002, a fost introdusă o ordonanță în Consiliul de Miniștri pentru a determina cantitățile exacte ale fiecărui medicament de unică folosință. Cu toate acestea, documentul nu a fost adoptat. În 2003, șeful grupului parlamentar NMSP de atunci, Plamen Panayotov, și parlamentarii Novoto Vreme au depus un proiect de abolire a dozei unice, care a fost anulat un an mai târziu, cu confiscări de droguri din nou, indiferent de sumă.

În 2006, a fost returnată pedeapsa mai mică pentru o singură doză, acceptând textul actual din Codul penal, care se referă la cazuri minore. Există un fel de mit, probabil răspândit în mod deliberat, potrivit căruia legalizarea drogurilor este o parte inevitabilă a progresului; că o societate care permite utilizarea și distribuirea drogurilor este o societate de libertate deplină; că lupta împotriva traficului de droguri a fost pierdută și, în loc să o reducă, interdicția a dus la o creștere a utilizării acestora.

Dar, după liberalizarea opiului și importul acestuia din India, după secolul al XVIII-lea în China, fiecare al treilea om a devenit dependent de droguri, dinastia imperială a devenit o dinastie de dependenți de droguri, iar civilizația aproape s-a prăbușit. Doar măsurile represive ale lui Mao Zedong eradică practic dependența de droguri în țară și China atinge dezvoltarea sa modernă.

China se confruntă cu acest flagel, la fel și Japonia și Suedia. Dar acest lucru necesită o determinare reală din partea statului.