producători

Fotograf: Anelia Nikolova

„Fiecare fel de mâncare este bun dacă este suficient unt în el”. Cuvintele sunt pe pictograma culinară Julia Child și, după decenii în care nutriționiștii au denunțat grăsimea și totul trebuia să fie scăzut în grăsimi sau chiar fără grăsimi pentru a fi vândut, acum din nou, majoritatea bucătarilor sunt dispuși să fie de acord cu aceasta.

De aceea, criza cu creșterea prețurilor la unt în Europa îngrijorează nu numai consumatorii, ci și industrii întregi, precum produsele de cofetărie și de panificație, care depind în mare măsură de utilizarea acestuia. Gândiți-vă doar la ce gust ar avea croissantul francez dacă nu ar conține unt?

Cu toate acestea, prețurile ridicate nu sunt doar o consecință a deficitului de lapte din UE. Consumul în creștere mondială de grăsime din lapte este, de asemenea, relevant. Untul nu mai este inamicul din dietă, iar alternativele precum margarina și grăsimile vegetale, conform teoriilor actuale, sunt mult mai dăunătoare sănătății umane.

Astfel, oferta contractată s-a confruntat cu o cerere mai mare și legi economice, așa cum era de așteptat, au produs un salt al prețului, depășind așteptările tuturor producătorilor și analiștilor. Ridicarea a început anul trecut, dar aceasta a atins înălțimi.

În unele țări europene, în august 2017, prețul grăsimii din lapte a crescut cu peste 80% față de un an mai devreme. În Franța este de 92%, iar în Belgia se vinde deja un kilogram de unt cu 6,5 euro față de 2,75 euro cu un an și jumătate mai devreme.

Creșterea șocului a fost resimțită în întreaga UE, iar Bulgaria nu a stat departe de această tendință, mai ales că aproximativ 80% din petrolul consumat în țară provine din importuri din Europa. Conform datelor Comisiei de stat pentru schimburi de mărfuri și piețe, creșterea anuală este de 43%, iar un pachet de 250 g unt este vândut acum între 5 BGN și 6,5 BGN. Cea mai mare creștere a fost din aprilie până în septembrie 2017. Doar în această perioadă prețul a crescut cu 35%.