devalorizarea

Slăbiciunea monedelor țărilor în curs de dezvoltare afectează comerțul mondial prin reducerea importurilor fără niciun beneficiu pentru exporturi, potrivit unui studiu realizat de FT în peste 100 de țări.

Războaiele valutare fac mai multe daune decât se credea anterior, ducând la o reducere a comerțului mondial și, eventual, la creșterea economică, mai degrabă decât la redistribuirea fluxurilor comerciale neschimbate între țări. Analiza a fost provocată de temerile unei devalorizări competitive după ce China a devalorizat yuanul.

După iunie 2014, monedele Rusiei, Columbiei, Braziliei, Turciei, Mexicului și Chile au scăzut cu 20 până la 50% față de dolar, în timp ce ringgit-ul malaysian și rupia indoneziană s-au situat la nivelurile cele mai scăzute de la criza asiatică din 1998.

China, care a menținut yuanul stabil față de dolar până în această lună, a permis o devalorizare de 4,5%, provocând un val de devalorizări.

FT a comparat modificările valorii a 107 monede din țările în curs de dezvoltare cu volumele comerciale anul viitor. Analiza constată că o monedă mai slabă nu duce la o creștere a exporturilor. Dar duce la o scădere a importurilor de aproximativ 0,5% pentru fiecare 1% cu care s-a depreciat moneda față de dolar.

Scăderea monedei crește prețul importurilor, ceea ce duce la o scădere a cererii de bunuri importate.

Importurile Braziliei, de exemplu, au scăzut cu 13% anual, după prăbușirea realului cu 37%. Rusia, Africa de Sud și Venezuela au înregistrat, de asemenea, importuri în scădere.

Teoria economică standard presupune că țările vor putea exporta mai mult atunci când moneda slăbește prin deprecierea prețurilor exporturilor lor, exprimate în valută străină, de exemplu, în dolari. Aceasta este logica războaielor valutare, care sugerează că țările în curs de dezvoltare pot îmbunătăți contul curent al balanței de plăți, permițând slăbirea monedelor lor. Acest lucru se poate întâmpla, dar numai ca urmare a reducerii importurilor, nu a stimulării exporturilor. Rezultatul este un cerc vicios al comerțului internațional în declin. Deci toată lumea este un ratat.

Exporturile sunt mult mai sensibile la cererea externă decât la cursurile de schimb, explică David Lubin de la Citi.

Niall Schering, economist la Capital Economics, spune că tendința a fost evidentă în timpul crizei asiatice și a crizei din 2001-2002 în Argentina, când o mare parte din ajustare a venit din scăderea importurilor. Devalorizările acoperă acum mai multe țări, ceea ce crește impactul scăderii importurilor.

Potrivit Biroului olandez pentru analiza politicii economice, volumul comerțului mondial în primul trimestru al anului 2015 a scăzut cu 1,5%, iar în al doilea - cu 0,5 la sută.

Un alt studiu recent al Băncii Mondiale cu 46 de economii dezvoltate și emergente a constatat că, din 2004 până în 2012, deprecierea monedei a avut un impact de două ori mai mare asupra exporturilor decât din 1996 până în 2006, deși moneda slabă, potrivit acestora, are încă unele avantaje.